Page 3 - Bunul_Econom_1902_47
P. 3
Nr. 47 _________BUNUL EC O N O M ________ . __________________ Pag- 3
ca o lingură de masă şi se toarnă preste ea de gumi elastic, fără mâneci, care prin elas
Dela reuniunile noastre. 30 picături dintr’o soluţiune de bicarbonat ticitatea sa se potriveşte ori cărei persoane.
de potaşă 10%, Care se procură din farmacie, Pe această haină sunt însemnate liniile, care
Apoi se iau 10 linguri lapte de vacă proaspăt, măsurate cu un centimetru dă măsura cea
Î n t r u n i r e a g r i c o l ă în N u c e t care se fierbe amestecând într’însul o lingură mai acurată la tăierea hainelor. Ori-ce per
In conţelegere cu fruntaşii comunei Nucet, făină de grâu. După ce a fiiert 3—5 minute soană poate să ia această măsură şi dacă
subscrisul comitet central va ţinea Duminecă se ia dela foc şi punem într’însul maltul pre nu pricepe croitoria. Folosul acestei inven-
(30 Noemvrie n. c.) în numita localitate parat, amestecânu-le toate bine laolaltă. ţiuni este câştigarea la materie şi acurateţă,
o întrunire agricolă, la care pe lângă alte Aceasta supă o dăm cu mult succes copiilor fără ca haina să mai fie încercată. Poate
cestiuni de interes general economic va mici. Celor sub 3 luni o mai putem subţia croitorul să trimeată rocul de gumi elastic
discuta şi afacerea întemeireii unei însoţiri cu pe jumătate apă. în ori-şi-Ce parte şi va avea măsura cea
de credit sătesti sistem «Raiffeisen*. mai acurată.
>
începutul la orele 11 a. m. Advocatul poporului.
Ne luăm voie a învita la aceasta întru Biblioteca „Bunul Econom1*.
nire pe toţi membrii şi binevoitorii reuniu-
nei noastre. In localuri unde te vinde leuturi Au eşit de sub tipar până acum
Sibiiu, 22 Noemvrie n. 1902. sţirtuoase nu este iertat a se face afaceri broşurele:
Comitetul central al «reuniunii române de împrumuturi de bani pe zălog De ase 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
de agricultură din comitatul Sibiiu». menea nu este iertat a folosi aceste localuri» ţele) prepararea fânului şi păşunile.
nici curţile lor pentru a face plăţile la mun
Detrt. Comşa, Vie. Tordăşianu, 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
citori. Cârcîmarul, în astfel de caşuri, poate
president. secretariu. 3. Sămânţa plantelor agricole şi sâmă-
perde chiar şi dreptul de câreîmârit. Ori ce
natul lor.
plângere contra lor este a se adresa prim-
4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
Medicul casei. pretorului (in oraşe căpitanului orâşânesc). vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
(Ord. minist. de interne nr. 41.374 din 1898
şi ord. Nr. 28.928 din 1898). 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu
C ontra d ia reei. Un mijloc simplu tri rea şi îngrijirea animalelor domestice).
şi puţin cost sitor contra diareei este pânea Neînţelegerile între călători şi os 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
prăjită, mâncată încă caldă. Cu deosebire îşi pătari sau hotelieri în ceea-ce priveşte agricole).
face efectul seu la oameni cari nu sunt de cuartirul şi mâncarea se judecă de cătră ju 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
daţi cu medicine cumpărate din tarmacie, decătoria cercuală. (Art. de lege XVIII §. 1 tului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte instru
precum şi Ia copii. La copii mici, cari mis- din 1893). mente de mărunţii pământul]. *
tuesc mai greu, pânea prăjită, o udăm cu 8. Ingrăşămintele [sau gunoirea pămân
apă şi stoarcem zima din ea care o dăm să turilor] şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
o. bea bolnavul. Aceasta zamă întocmai ca şi PENTRU MESERIAŞI 9—10. Prăsirea paserilor de casă [galiţe,
9
zama ce o căpătăm dela urez fiert in apă, hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
este foarte recomandabilă contra diareei. Pentru lăcătuşi şi fauri. Instrumen gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
tele de fer se pot apăra de rugină, dacă se Preţul unei broşuri este 30 filer! (pen
P r a fu l lu i IA ebig este numele unui vor unge cu o soluţiune compusă din o tru România 50 bani),
praf foarte hrănitor, ce se dă copiilor slabi parte acid fenic (carbolic) şi o parte unt Se pot comanda la administraţia «Bunul
pentru a prinde mai. de grabă puteri. El se de lemn. Econom», la librăria W. Krafft în Sibiiu
prepară din maltul (germ. malz) ce rămâne la administraţia «Tribuna Poporului* în Arad
dela fabricaţiunea berei şi a spirtului. Maltul Pentru croitori. De mare importanţă şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
uscat se pisează foarte mărunt şi să cerne este o invenţiune a unui Parisian pentru Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
pnntr’o sită deasă. Se ia din aceasta făină luarea mâsurei. El a inventat un roc (haină)
persoană, care fiind readusă la viaţă, după o
»Tu mă ştii, Voichiţo, binel E dureroasă moartea?
moarte aparentă, să nu fi mărturisit, că moar
Neamul vostru-’i neam de hoţi, tea departe de a fi dureroasă, e chiar plăcută.
Şi-’i voiu duşmăni pe toţi, Această întrebare preocupă probabil Un om celebru, care fusese readus în
milioane de oameni şi teama de moarte îşi
Cum te duşmănesc pe tinel viaţă, în urma unei morţi aparente, mărturi
are de sigur originea în nesiguranţa în care
Am să-’i curm pe-ai tăi de veci — sise că înainte de a-şi perde conştiinţa ar fi
stă învâlită aceasta chestiune. Deşi nu se
Nu mai poţi trăi cu mine: auzit o musică extrem de plăcută. O iden
Tu ai mamă, poţi să pleci1* poate răspunde în mod categoric, totuşi din tică sensaţie avuse un om care era să se
nenumăratele observaţiuni făcute pe lângă mu
Doamna ’ngălbenind scoboară ribunzi, s'a constatat, că câteva ciasuri înain înece, O femee, care fusese lovită de un trăs
Ochii umezi în pământ, tea morţii nu mai există nici un sentiment net, mărturisise că e adânc convinsă, că moar
Făr’ a zice vr’un cuvânt. de durere. Morţii îi precede un fel de nar- tea prin trăsnet trebue să fie fără durere,
Iese-apoi. I-a Spus s’o doară, cosă, de adormire, întocmai cum se întâm deoare-ce dînsa adormise uşor. Un om căruia
Şi-a durut-o ce i-a spus — plă cu cloroformisarea. i-se rupse ştreangul dela spânzurătoare, avuse
Un altar ce se doboară Un mare medic şi fisiolog dă'următo visiunea ca şi când ar fi întrat în paradis,
încunjurat de toate măreţiile.
Când vin trăsnete de susl rul răspuns: »Eu am motive de a admite,
că moartea e tot pe atât de nedureroasă ca Fisiologii susţin, că înaintea morţii dis
pare mai întâiu simţul, apoi inteligenţa. Ori
Şi rămas acum Viteazul şi adormirea in urtna unei zile obositoare.
unde nu există simţ, nu există durere. Moar
Singur în iatac, şi-a pus Persoane cari au fost crezute moarte în urma
tea în ori-ce caş nu e atât de dureroasă pe
Capu’n mâni, pe gânduri dus. unui înec sau în urma unui alt accident, şi
cât se presupune. Terminând voiu repeţi cu
El şi-a potolit năcazul —• au fost readuse la vieaţă, ne asigură, că n’au
Dar* pe Doamnă o iubeai resimţit nici un fel de durere. Ceea-ce se vintele acelui filosof: «Nu ştiu pentru-ce m’aş
Şi’ngropând în coif obrazul chiamă luptă cu moartea, nu e în realitate teme de moarte. Drumul pe care I’au făcut
Ştefan Vodă-acum plângeai decât ceva automatic şi nu e resimţit. mii de milioane de oameni înaintea mea, 11
voiu putea face şi ett«.
Pe cât ştim, nu ne putem admite nici o
