Page 5 - Bunul_Econom_1902_47

Prepararea terenului.
Orzul. (Hordeum). Deşi orzul supoartă o îngrâşare a pământului, totuşi

nu este recomandabil a face aceasta, deoare-ce sămănătura
se poate culca. Ingrăşemintele, deci, se vor putea aplica
Spicul orzului este compus din flori sirguratice. După- într’un pământ năsipos cu un an înainte şi la un pământ
cum aceste flori sunt înşirate în două sau mai multe rîn- argilos cu doi ani înainte. Lucrarea pământului depinde
duri, deosebim mai multe specii (soiuri). Toate speciile de dela climă, pământ şi planta premergătoare. La orzul de
orz, afară de una, posed spice cu mustăţi lungi. La cele toamnă aceste lucrări sunt aceleaşi ca la grâu. Pentru
mai multe bobul este învălit şi concrescut cu un înveliş orzul de primăvară, dacă planta premergătoare nu a fost
păios, ear’ la altele este golaş ca la grâu. prăşitoare şi pământul este plin de burueni, îl vom ara de
Speciile mai principale sunt: două-ori, adecă odată toamna şi apoi primăvara. Pentru
sămânat să mai lucră odată cu extirpatorul. In caşul cel
1) Orzul cu doud rînduri (Hordeum distichon). Paiul
mai nefavorabil se ară numai o singură dată şi anume
acestei specii este mai înalt, grăunţele mai mari şi durata
primăvara. Dacă planta premergătoare a fost trifoiu sau
vegetaţiunii mai lungă ca la celelalte specii. Această spe­
vre-o cereală, pământul trebue totdeauna arat de două-ori.
cie are mai multe varietăţi (feluri), între care putem enu­
mera: orzul cavaler cu bobul făinos şi de coloare albă-
Semănatul.
gâlbuie. II putem cunoaşte uşor din alte varietăţi prin co­
Când sămănăm orzul trebue să avem înaintea ochilor
loarea roşietică-violetă a spicelor. Tot de această specie
scopul pentru care se produce şi anume: dacă el este
se ţine şi orzul golaş cu două rînduri. Această varietate
menit pentru fabricarea berei sau are să servească pentru
deşi ne dă recolte mai mari ca celelalte, totuşi se cultivă
nutreţ. Orzul pentru fabricarea berei trebue să conţină cât
mai puţin, deoare-ce se scutură foarte uşor. El se samănâ
se poate de puţină proteină (materie hrănitoare) şi în,
aproape numai în România şi Rusia.
schimb o cantitate cât se poate de mare de amidon (scro-
2) Orzul cu patru rînduri (Hordeum vulgare). Este
beală) şi afară de aceasta să încolţească pe cât se poate
mai puţin pretenţios în privinţa climei şi a pământului şi
de uniform (deopotrivă). Noi cunoaştem acest soiu de orz-
are o vegetaţiune mult mai scurtă decât celelalte specii.
dacă frângem un bob şi ni-se presintă conţinutul făinos şi
Aci avem mai multe varietăţi: unele pentru toamnă, altele
nici decum sticlos. Bobul să fie scurt şi cât se poate de
pentru primăvară, precum şi o varietate golaşe.
voluminos (gros) pe la mijloc. Invălişul păios să fie cât se
3) Orzul cu şase rînduri (Hordeum hexaticon) posedă poate de subţire şi provăzut cu multe dungi transversale
mai multe varietăţi de puţină însemnătate. (de-a curmezişul) însă foarte subţiri. Un orz plouat tot­
deauna capătă o coloare negricioasă, şi nu este bun pen­
Clima.
tru fabricarea berei, deoare-ce nu mai încolţeşte uniform.
Prin împrejurarea, că orzul are o vegetaţiune scurtă Orzul se samănâ primăvara îndată-ce nu ne mai te­
şi că nu recere o cantitate mare de căldură, face ca să mem de îngheţuri. Intr’o climă caldă se poate începe se­
fie cultivat şi în ţerile mai reci, ca singura cereală ce mănatul chiar în Martie, pe când într’o climă rece, să poate
reuşeşte acolo. Tot aşa de bine reuşeşte şi într’o climă urma până prin Maiu, ba uneori chiar şi până la începu­
fierbinte şi uscată. In părţile nordice să cultivă mai mult tul lui Iunie. .
orzul cu patru rînduri, unde serveşte populaţiunii ca nu- Orzul de toamnă să poate semăna numai în clime
tremânt în loc de grâu şi secară, pe când în părţile mai mai temperate (călduroase) şi cât se poate de timpuriu,
sudice, se cultivă mai mult speciile cu două rînduri, între- adecă prin August sau Septemvrie, deoare-ce primăvara
buinţându-se pentru fabricarea berei şi ca nutreţ vitelor. dă îndată în paiu şi prin urmare trebue să înfrăţească
In ţerile cele mai sudice preponderează cultura orzului încă de cu toamnă.
cu şase rînduri.
Cantitatea de sămânţe ce folosim din orzul cu dou6
Pământul. rînduri şi la orzurile de toamnă este ca şi la grâu, adecă
sub împrejurări favorabile un hectl. la jugăr, ear’ sub îm­
In privinţa pămentului orzul este foarte pretenţios.
prejurări nefavorabile 175 hctl. Orzurile cu patru rînduri
Intr’un pământ uscat, precum este cel năsipos, paiul ră­
va trebui să le sămănăm mai des cu 25 procente. In tot’
mâne scurt şi spicul nedesvoltat. Mai bine reuşeşte într’un
caşul va trebui să căutăm ca sămănătura să fie mai bine
pământ mijlociu şi bogat în materii nutritoare.
mai plină decât prea rară, căci altcum o îneacă burueana.
Planta premergătoare. îngroparea sămânţei în pământ, când s’a sămănat cu mâna,,
este mai bine a se face cu grapa decât cu plugul, fiindcă
Orzul reuşeşte mai bipe pe un pământ gras şi cure-
în caşul din urmă nu răsare deopotrivă, ceea-ce se resimte
ţit de burueni. Ga plantă premergătoare sunt foarte bune
totdeauna prin ilpsa de uniformitate, prin desvoltarea dife­
plantele prăşitoare (de sapă), care au fost îngrăşate cu
ritelor plante.
gunoiu, cum sunt d. e.: cartofi, napi (sfecle) şi cucuruz
(porumb); prin cultura acestora se curăţă foarte bine pă­ Lnorările de întreţinere
mântul de burueni. Mai reuşeşte bine şi după trifoiu: După
ale orzului sunt aceleaşi ca şi la grâu. In cas că orzul de
sine însuşi sau după altă cereală nu reuşeşte. Pentru or­
toamnă a perit peste iarnă, putem sămâna în primăvara
zul de toamnă vom da tot acelaşi loc ca şi grâului' (după
viitoare orz de vară.
ogor, rapiţă, etc.) (Va urma).