Page 6 - Bunul_Econom_1902_47
P. 6
Pag. 6.________... . v . ________BUNUL ECONOM __________ Nr. 47
Bora. înfricoşatul vânt al litoralului Rămăşiţele lui Columbus ap zăcut 200
NOUTĂŢI Adriatic s’a arătat în toată puterea lui acum de ani în catedrala din San-Domingo; la 1796
în Dalmaţia, Quarnero şi Fiume. Urmele lui au fost transferate la Havanna, ear după răz
se văd pe numărul mare al bolnavilor de boiul din Cuba fură aduse în Spania. Abia
-m a v i s m -
influenţă şi pe aceea, că pe străzi abia mai acum şi-au aflat Ioc definitiv de repaus rămă
Dotnnii abonaţi ai foii noastre, oare vezi om. Mai tare să simţeşte pe mare, unde şiţele marelui descoperitor.
nu au achitat încă abonamentul pe a doua ■ * ' "
fum ftate a anului curent, sunt rugaţi a ne corăbiile nu cutează să se mişte din porturi.
trim ite mica sumă de '2 coroane prin chequul Năile, cari fac circulaţiune litoialâ, sosesc şi Viile din Bcmânia. După ultima statis
alăturat la un numer trecut, Pentru expe- pleacă cr, întârziere Corăbiile abia pot ancora tică întocmită la ministerul domeniilor, viile
diarea banilor este de ajuns a scrie desluşit în porturi. din România ocupă în anul acesta o întin
p e cheque num ai numele trimiţetorului şi * dere de 142.714 hectare, dintre care 132.021
sum a trimisă, predăndu-’l dim preună cu Carte despre râsboiul Burilor. Generalii
banii oficiului postai. vii vechi, 9068 vii replantate cu viţă indigenă
buri Botha, De Wett şi Delarey, după-ce şi 1622 cu viţă americană.
au fost de câte-va ori în Londra, pentru a *
Două condamnări. Curtea CU juraţi din pertracta cu guvernul englez despre modul, Cei mai mari cartofi de pe pământ i-au
Cluj a condamnat Vineri, 21 Nov. a. c. pe cum s’ar putea mai uşor veni într'ajutor cultivat un Francez aşezat în California. Sin
Victor Lazar, redactorul dela »Foaia Popo Burilor ajunşi Ia sapă de lemn, în urma răs- guraticii bulbi au mărimea unui pepene şi
rului», pentru «Biografia lui Ioan Butean*, boiului cu Englezii şi după-ce au fost în o greutate în mijlociu de 4 klgr. Până acum
ce a publicat în broşura «Darul de Paşti*, la Belgia, Paris şi Berlin, pentru a strînge s’au găsit doisprezece bulbi de cartofi de
patru luni temniţă de stat şi şase sute de câţiva bani pe seama Burilor căzuţi în mi- aceştia uriaşi.
coroane amendă în bani, care sumă în cas serie, s’au reîntors în fine în Africa-sudică, *
de neplâtire se achită cu încă o lună închisoare. pentru a lucra la faţa locului pentru salvarea Moartea urni fanatic adversar al oere-
Tot această curte cu juraţi a mai con nefericitului, dar viteazului popor bur. înainte moniilor bisericeşti. In biserica anglicană o
damnat Marţi în 25 ale lunei curente şi pe de a pleca din Europa, De Wett a promis, parte considerabilă a preoţilor au introdus
Teodor Pâcăţianu, redactorul dela «Telegraful că va publica istona râsboiului buro-englez. în biserici, cu foarte puţine modificări, ritua
Român* pentru publicaţiunea sa «Cartea de Cartea va purta titlul: «Râsboiul de 3 ani* lul roman, admit cultul Maicei Domnului şi
Aur*, la opt luni închisoare de stat, patru şi va apare în 17 Decemvrie a. c. Istoria va al sfinţilor, ordinile călugăieştî, prapori, icoane
sute coroane amendă şi una miie cinci sute cuprinde 500 pagini. şi tămâie. Metropolitul primat a luat măsuri
optzeci şi şapte cor. spese. Dl Pâcăţianu a * ■■ contra acestor lucruri. Iohn Kensit însă, librar
lost deţinut imediat. Atât «Darul de Paşti» Furtuni pe Marea Neagră- Furtuna ce în Londra, nu era mulţumit cu măsurile luate
cât şi «Cartea de^ur« au fost confiscate încă a bântuit zilele trecute pe Marea Neagră de Metropolit şi de vre-o şase ani încoace a
de mai nainte de câtră autorităţi. n’a avut, din fericire, urmările despre cari se iniţiat pe socoteala proprie o campanie împo
* vorbia. «Bosnia*, a sosit la Constantinopol, triva ritualiştilor. El mergea însoţit de un nu
Asociaţiunea pentru sprijinirea învă după 20 de ore de luptă cu uraganul. Tot ast măr de aderenţi de ai sei, prin biserici, unde
ţăceilor şi sodalilor români meseriaşi din fel a suferit Întârziere şi „Regele Carol“, care tăcea scandal, demonstrând contra introdu
Braşov a celebrart în memoria fericitului do a fost cu o întâziere de 6 ore la Costanţa. cerii ceremoniilor romane. Cu ocasiunea unei
nator Mihail Srtoescu un parastas în biserica * asemenea demonstraţii într'o biserică din Li-
română din cetatea Braşovului, Duminecă în
«Steaua Bomână* Această societate a verpool, a fost de curând crunt bătut şi în
23 Noemvrie n. a. c. la 10 ore a. m., car
avut adunarea generală a acţionarilor săi, urma rănilor ce le-a căpătat din acest inci
ia 2 ore p. m. a împărţit ucenicilor lipsiţi
care a primit socotelile consiliului de admi dent, a murit zilele acestea.
haine.
* nistraţie şi l’a descărcat de gestiunea sa pe
Muntele Oarol. La 20 Noemvrie a fost anul trecut. S’a constatat un beneficiu- de
hătută pe muntele «Iacob Deal*, din Dobro- 1,778,837 lei 46 bani. Cu această ocasie CALENDARUL ECONOMIC.
gea, placa comemorativă, prin care i-se dă administratorii au arătat acţionarilor desvol-
numele de «Muntele Carol*: „Muntele Car of tarea, ce a dat vânzărei petrolului lampant
este de 336 metri de-asupra nivelului Mârii- în Anglia şi Germania prin închirierea unor Ce sd facem în N oem vrie?
Negre. Aşa a denumit acest munte, în ziua deposite chiar pe pieţele de desfacere, ceea- La câmp, dacă timpul este favorabil,
de 28 Apr. 1902, dl Dim. A. Sturdza, care, la ce va contribui foarte mult Ia progresarea putem continua cu sămănatul cerealelor de
vârstă de 70 de ani şi pentru a treia-oară exploatărei. Asemenea a mai dat explicaţii toamnă. Aratul locurilor pentru sămânăturile
de primăvară se face negreşit înainte de a
prim - ministru al Ţării-Româneşti sub dom asupra contului curent, ce are cu Banca îngheţa de tot pământul. Cânepa se scoate
nia Marelui Rege Carol I., l-a urcat în 38 Ungară şi care azi se află redus la cifra de din topitoare, se usucă şi se bate. Se ter
minute.* 9,000.000. După îndeplinirea şi celorlalte mină cu recoltatul napilor de nutreţ.
* datorinţe ale adunărei generale, membrii Fânaţele se gunoesc acum cu gunoiu
Târgul din Arpaşul de jos, care era să eşiţi la soiţi, precum şi vechii censori au fost de vite (bălegar). Pentru fânaţe mâestrite (ar
se ţină în Oct om vrie, se va ţinea în 14—16 reaieşi. tificiale) se fac lucrările pregătitoare ale pă
Decemvrie a. c. * mântului.
*
Catastrofă pe Dunăre. Din Orşova să In viie scoatem parii. Facem tăeturile
Decorat, Dl preot militar Aurel Florian vesteşte o nefericire mare. O nae cu lu şi curăţiturile de toamnă ale viţei. In pivniţa
din Viena a fost decorat din partea Ma de vin urmărim cu,băgare de samă fierberea
crători s’a spart şi a început să se cufunde.
iestăţii Sale cu crucea cu coroana de aur vinurilor. Tescuitul continuă tot asemenea şi
In urma spaimei mari lucrările de mântuire
pentru merite. mergeau cu greu. Năile din apropiere venind a strugurilor roşii dacă mustul a dobândit
* coloarea destul de închisă.
într’ajutor, au putut scăpa 5 bărbaţi şi o
Hotar împuşcat. Din Chisdia (lângă In grădina de pomi începem cu curăţi
Lipova) vine vestea, că în decursul zilei de femeie. Să zice că au perit cam treizeci de tul pomilor, însă de ramurile uscate şi de-
inşi in valurile Dunării. prisos numai pe timp mai temperat. Tot ase
eri, notarul Eck Lajos a fost împuşcat în
locuinţa sa prin fereastră: Notarul Eck a avut * menea urmăm şi cu plantatul celor tineri.
multe daraveri cu sătenii, a fost acusat pentru înmormântarea lui Cristofor Columb. In stupină aducem stupii- în cuartirul'
de iarnă. Stupilor uşori li se va da hrană. Ur
falsificări de cambii şi probabil pentru pă Rămăşiţele pământeşti ale marelui descope dinişurile se vor ţinea cât se poate de micL
cate de acestea l-a ajuns acum atât de crud ritor al Americăt au fost puse luni în sicriu
•Nemeşa. nou şi duse cu pompă mare la catedrala
* din Sevilla.