Page 1 - Bunul_Econom_1902_48
P. 1
Anul IIX. Orăştie, 14 Deoemvrie n. 1902. Nr. 4 8
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" ţi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiului".
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru Româ n i a 15 franci pe an. In f le c a r e D u m in e c ă . Abonam entele şi m scrţiunile se plătesc înainte.
şi distins din Sibiiu şi satele dimprejur, în contra lui Kemeny în Munţii-Apuseni.
precum şi delegaţiunî şi număroşi asis După liniştirea râsboiului civil, urmează drep
turile la Viena şi le termină în Pesta. La
tenţi sosiţi anume din diferite ţinuturi.
1860 se stabileşte, ca advocat în Alba-Iulia,
Ceremonialul funerar a fost cele reîntorcendu-se încă în acelaş an, la Turda.
brat de metropoîitul Dr. V. Mihâly, Acum se începe adevăratul lui teren
Unul câte unul ne părăsesc bă asistat de canonicul Dr. Isidor Marcu, de activitate. In 1861 ia parte la o depuţa-
trânii noştri luptători pentru binele şi protopopul Dr. E. Dăian, adm. protop. ţiune politică trimisă la Viena, In 1863 este
fericirea poporului nostru. Să duc la N. Togan, preotul Arsenie Bunea şi doi ales deputat pentru dieta din Sibiiu; şi între
cei 13 deputaţi români aprigi în dieta din
cele de veci, ear’ nouă ne lasă în urmă diaconi, ear’ cântările -funerare au fost
Cluj, la 1865 alăturea de Şuluţiu şi Şaguna,
durerea în inimă şi admiraţie pentru cântate de corul teologilor din Blaj.
insinuă »vot separat* în contra hotărîrii pri
virtuţile lor. Astfel Joi la 4 Dec. st. n.
Număroase cununi acopereau ca vitoare la uniunea Ardealului cu Ţara-Un-
a. c. cruda moarte răpi pe neaşteptate
rul mortuar pe care abea încăpeau, pre gurească. La 1869 se ţinu cea dintâi con
din mijlocul nostru pe veneratul^ pre ferinţă naţională la Miercurea, unde s’a de
cum şi pe un altul, care mergea înain
şedinte al partidului naţional român, tea lui. Ajunşi la cimitir, după-ce se cretat pasivitatea; la organisarea acestei con
D r. Ioan Raţiu. Trista veste se răs ferinţe a lucrat Dr. Raţiu alăturea de Elie
termină slujba religioasă, canonicul Dr.
pândi repede în toate părţile locuite Augustin Bunea ţină un mişcător dis Măcelariu. Conferinţa din 1873, precum şi
de Români, toţi deplâng pe veteranul curs funebru, accentuând că judecata celelalte toate s’au ţinut sub presidiul lui
Dr. Raţiu. In conferinţa din 1892, decretân-
preşedinte, care din tinereţele sale până oamenilor nu este capabilă a aprecia du-se aşternerea Memorandului, deputăţia
la moartea sa, s’a interesat de-aproape faptele noastre după vrednicia lor. Există de 300 pleacă la Viena sub conducerea lui
şi a lnat parte la toate luptele politice Dr. Raţiu.
însă un judecător mare, înaintea căruia
ale Românilor din patrie, îndurând multe Pentru aşternerea Memorandului Dr.
stă acum Dr. I. Raţiu, şi ale cărui ju
suferinţe pentru -binele neamului seu. decăţi sunt m ilă şi adevgr şi dreptate Raţiu şi tovarăşii lui de luptă au fost daţi
în judecată la 7 Maiu 1894: In vara aceluiaş
In aceeaşi zi şi poate în aceeaşi în veac> Dela defunct să luăm pildă de an a trebuit să între in temniţa dela Seghedin,
oră, când se astupa groapa ginerelui iubire de neam, de abnegaţiune şi de unde a remas ca prinsoner politic 15 luni.
seu mort cu 2 zile înainte, Dr. I. Raţiu jertfă pentru fericirea lui.
îşi de'te sufletul seu nobil, fără a zăcea
După această vorbire luă cuvântul
bolnav înainte, lovit fiind de apoplexie Dela Reuniunea economică din Orăştie.
dl George Pop de Baseşti şi arată fru
la inimă. Tocmai această împrejurare
moasa viaţă plină de jertfe a lui Raţiu.
fâcii ca surprinderea asupra morţii sale, Dnii C. B ai c u, membru în comitet si
In urmă dl advocat Dr. Tripon îl
să producă mare emoţiure în toţi ce secretarul reuniunii I. M oţa, au cercetat Du
presintă pe Raţiu ca un profesor mo
simt româneşte. mineca trecută comuna P ric a z , în scop de
del al generaţiunei tinere, statornic în a ţinea o conferenţă economică cu locuitorii.
De câtă stimă şi veneraţiune s’a
lupte, în suferinţe şi în sacrificii. Hotarul comunelor învecinate: Orăştie şi
bucurat stimatul răposat, o dovedesc
Astfel se termină tristul ceremo Turdaş, fiind comasat, şi mulţi Pricăjeni fiind
mulţimea de persoane şi corporaţiuni,
nial. Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria şi aci proprietari, dl I. Moţa a explicat în
care s’au grăbit a-’şi exprima în per semnătatea comasărilor şi binele ce-decurge
binecuvântată
soană şi prin telegrame condolenţele din ele, dacă economul ştie a se acomoda
lor, familiei decedatului, Intre care în Date biografice. nouelor împrejurări şi insista mai mult asu
pra culturii nutreţurilor măestrite pentru vite,
registrăm Senatul şi Camera deputaţi
Ioan Raţiu s’a născut Ia Turda în anul singurele, care ne dau astăzi venite mai mari.
lor României,
1828. Studiile şi-le-a început acasă, le-a con Stârue apoi ca şi ei să ceară comasarea ho
înmormântarea s’a făcut Duminecă tinuat în Blaj şi în Cluj. După absolvarea tarului. In fine distribue 25 exemplare din
la 2 ore d. a. Corpul defunctului a cursului gimnasial, în 1847 întră în semina cartea »După comasare* de Is. Blaga (edată
rul din Blaj ca cleric, trimis fiind după de Reuniune), între economii presenţi, pen
fost aşezat în cimitirul gr,-cat. din Si-
scurtă vreme în seminarul central din Bu tru a lua din ea cunoştinţă mai de-aproape
biiu, alături de mormintele marilor noş
dapesta. de sfaturile ce li-s’a dat.
tri bărbaţi Papiu Ilarion, George Bari-
Aici îl ajung valurile r&sboiului civil, După dl I. Moţa ia cuvântul dl Const.
ţiu şi baron Urs. Conductul a fost
şi tinârul cleric reîntors acasă, ia parte ală Baicu, ţinând o prelegere asupra foloaselor
mare şi impunător. Public foarte mult turea de Iancu, Axente şi Balint la luptele ce ne poate da pomii roditori, arătând că
