Page 2 - Bunul_Econom_1902_48

Pag. 2 BU N U L ECONOM Nr. 49

fiecare pom plantat formează un ăapital, care Anul 1895 a fost culmea acestei în­ S z a l o n t a , porci foarte mari, cari au minur
în câţiva ani îş; aduce singur procentele sale deletniciri. nat lumea la exposiţia din 1855 la Paris şi
din belşug. Mai atrage atenţiunea economi­ Societăţile agricole au făcut regulamente din 1873 la Viena. Un vier de această ra să
lor asupra înlesnirii ce ofere Reuniunea noas­ basate pe principiile zootechnice (ştiinţa creş­ era lung de l'38 m., nalt la umăr de l -15 m.
tră la procurarea altoilor de soiu bun şi terii animalelor); au făcut comisiuni de in­ şi circonferinţa pieptului de 1 39 m. In urm*
ieftine şi îi îndeamnă a se face membrii la ea. specţie pentru porcii de prăsilă; au făcut crisei dela 1870, rasa aceasta a fost înlocuită
Ambele prelegeri au fost ascultate cu exposiţii şi au publicat poveţe în scris, au prin rase mai timpurii, îndeosebi prin Mon-
multă atenţiune, şi mulţi din asistenţi au ţinut conferinţe etc., cu scop de-a învăţa pe goliţa. Acum se mai află curată în turma
promis a se înscrie ca membri Reuniunii ţerani a-’şi căuta cât mai bine de porci. statului, la Kisber.
economice. Ministrul agriculturei a introdus în tur­ M o n g o 1 i ţ a sau K o n d o r e astăzi
Dumineca aceasta, tot aceşti doi dni mele statului rasele locale cele mai bune şi adevăratul porc unguresc. E de loc din Sâr­
se vor duce la Turdaş pentru a ţinea ase-* perfecţionate: de acolo s’au împărţit, cu pre­ bi a, de unde fu adus pe la 1833 de archi-
menea prelegeri. ţuri potrivite, porci de prăsilă. In 1894 s’a ducele Iosif, pe domeniul Kis-Jeno. Ungurii
făcut o lege de poliţie rurală, o secţie tech- îl consideră din această pricină ca binefăcă­
Prăsirea porcilor în nică de creştere, cu inspecţie în fiecare ţinut. torul ţerii.
• Legea reglementează păşunile hotărînd Rasa aceasta se potriveşte şi pentru
numărul porcilor potrivit cu întinderea; hotă- creşterea extensivă (în mare) şi pentru cea
Ungaria este în Europa ţara care creşte
reste ce rase să fie crescute în cutare sau intensivă (în mic). Sunt şi exemplare mari,
i
mai mulţi porci. Mlaştinele de pe laturile
cutare ţinut, câte scroafe să fie la un vier, dar’ în general sunt mijlocii: nalţi de 0 70 m.
Dunării şi cu deosebire a Tisei, ofere o pă­
cere certificate pentru porcii de prăsilă etc. până la 0'75 m.; lungi de l -10 m. până la
şune bogată pentru porci. Afară de consu-
Inspectorii technici arată poporului cum P s# m. şi cu împrejurul pieptului dela 1 m.
maţiunea internă, ei se exportează şi în pri
să caute de porci, cari sunt cei mai buni re- la T 15 m ; cântărind dela 100— 125 k'gr.
străine şi numai America este în stare a-’i
productori; cumpără şi împart vieri de rasă Are cap bine făcut, urechile atârnă
tace serioasă concurenţă. Nu este deci mi­
etc Acum câţi-va ani se întrebuinţau dela înainte şi acopăr ochii; e drept, dela şale
rare, că şi străinii se interesează de porcii
1000—2000 de coroane pe an pentru cum­ puţin lăsat; picioare scurte şi coapsele lăsate
Ungariei. Astfel Marcel Vacher ai scris în re­
părat vîeri; secţia teChnică împarte acum în jos. Pielea e colorată, dar’ la opărit se
vista franceză «L’Agriculture nuvelle« în nrii
3 —4000 pe an, în valoare de 200.000 cor. descolorează. Părul de pe coamă e gălbiu
din 1 şi 15 Nov. a. c. un interesant articol
asupra porcilor din Ungaria, din care pentru Iată soiurile indigene de porci ungu­ închis şi firele mătăsoase şi creţe; la cei de
astăzi extrage următoarele: reşti : B a c o n y , rasă, jumătate sălbatecă, cor­ rasă curată jurul ochilor e negru; coada are
Autorul arată că până la 1860 Ungaria cită cu mistreţi şi acuma dispărută aproape la vîrf un mănunchiu de păr galben şi su­
a exportat sumedenie de porci în Francia de tot; r a s a ţ e p o a s ă de munte, de ase­ cită. Iarna porcii Mongoliţa au păr des creţ,
şi Germania, ear’ de-atunci concurenţa ame­ menea aproape stinsă, foarte sălbatecă şi primăvara însă năpârlesc şi capătă păr fin şi
ricană a început a-’i face pedeci, exportând care atacă şi pe lupi; r a s a de P ol on i a , în mătăsos.
cărnuri afumate, slănină şi untură de porc. Ungaria-de-sus, vestiţi prin calitatea şuncelor Rasa se îmbunătăţeşte cu exemplare de
In 1895, din pricina sau sub pretextul epi­ sale, căci vestitele şunci de Praga şi de Ca- prăsilă dela domeniul Kis-Jend, al archiduce­
demiilor, Francia şi apoi Germania, opriră şovia (Kassa) se fac din porci de această lui Iosif şi dela turma statului dela Mezohe-
intrarea porcilor din Ungaria. rasă. Din Ungaria se trimit mulţime de porci gyes. La Kîs-Jend porcii petrec cea mai mare
Iată o tabelă de creşterea porcilor în din aceştia în Boemia. Rasa aceasta are ca­ parte a anului în păduri sau pe păşunile
Ungaria dela 1857 până la 1895: pul îngust şi lung, urechile ascuţite şi ple­ umede şi tufoase. E o creştere extensivă,
cate înainte, pelea de coloare deschisă, cu care dă porci ce se desvoaltă repede şi
Porci Pe klm. Q La 100 de
păr rar şi fin. Sunt cărnoşi şi nalţi în pi­ foarte apăraţi de boli. La Mezdhegyes e o
1857 . . 3,571.728 . .1 2 -8 . . . 302
1870 . . 3,573.689 . . 12-6 . . . 269 cioare, dar' sunt desvoltaţi abia la 2 ani, creştere intensivă, au grajduri ttc. Se crede
1884 . . 4,803.639 . . 17-1 . . , 339 ceea-ce face pe cultivatori a-i coi ci cu rase că 80% din porcii Mongoliţa în Ungaria sunt
1895 . . 6,447.143 . . 23-0 . . . 740 precoce engleze, îndeosebi cu Berkshire; rasa din aceste două stabilimente.

F O I T A observe multă vreme1 obiceiurile şi firea, să-i omul pe lângă câsă, toate sunt erbivore, afară
9
ispitească felul traiului, ca să poată judeca de câne (şi de pisică, dar eâ e foarte de
limpede cum să-l prindă, cum să-l ţie pe curând domesticită). Cânele e singura fiară
^Popoarele nomade lângă locuinţă, cum să-l dreseze şi câte al­ pe care omul şi-a îmblânzit-o cu totul. Cum

şi animalele lor domestice. tele. Ce priveşte calul bunâ-oară, e uşor de a ajuns omul să ia lupul şi atâta sâ-1 înveţe
înţeles, că omul vezându-1 aşa de sprinten, şi să-l dreseze până să-l facă duşmanul firi
(Urmare şi fine). o fi gândit la ajutorul ce-ar avea dacă ar sale, ca în loc să sfâşie oile, să le apere?
putea stăpâni acest animal şi, călare pe el îmblânzirea cânelui a fost negreşit cea mai
Trebue să ne închipuim o vreme de
ar putea alerga dintr’un loc într’altul cu aşa grea şi mai inteligentă operă a omului în ce
tot îndelungată, de când au început oamenii
a îmblânzi animalele, până-ce le-au făcut să iuţime. Trăind numai cu carne, a vezut că priveşte îmblânzirea animalelor.
fie cum sunt astăzi. Pentru-că de-adreptul poate cea mai hrănitoare carne o are boul Oamenii au prins mai întâiu animalele
blânde şi împrierenite cu el, n’a găsit omul dintre câte animale a ucis el, şi a venit pe mai mici, pe cari le puteau prinde mai uşor
nici un animal, şi nici nu e de gândit că gândul să prindă mai mulţi boi, ca să aibă şi erau şi blânde de felul lor (animale erbi­
totdeauna la îndemână, când o avea nevoe
poate Dumnezeu însuşi i-ar fi dat omului vore, poate cel d ntâiu a fost oaia), şi apoi
de hrană, şi să nu alerge într’un noroc
cânele ori calul aşa cum sunt aceste animale cunoscând folosul ce-1 avta dela ele, se va
vânând prin păduri. Şi aşa, prinzâdu-i şi
astăzi, ca să se folosească de ele. Nu, oa­ fi gândit să prindă şi animale mai mari.
menii au trebuit să stârnească mult, până ţinându-i închişi, cu timpul i-a îmblânzit din După-cum le pomeneşte biblia, se vede
să aibă aceste animale. generaţie în generaţie. Nici vorbă însă pe că animalele au fost îmblânzite pe rînd,
atunci, să se gândească oamenii, că boul e
Oamenii, trăind prin peşteri, cu arme mai întâiu oaja (Avei era cioban de oi), apoi
bun să are pământul, căci de cultivarea pă­
slabe de piatră, au fosţ în nesfârşită luptă boul, apoi capra, în urmă măgarul. Târziu
cu animalele ce-1 încunjurau. Şi a trebuit să mântului nici nu visau oamenii. de tot, după acestea toate, a fost îmblânzit
treacă multă vreme, până ce-au ajuns ei să Aceste sunt lucruri uşoare de priceput. calul şi apoi cămila. Despre câne nu pome­
priceapă de ce folos le-ar fi animalul cutare Dar cum a ajuns omul să îmblâzească, de neşte biblia, şi se poate că pe vremea lui
şi cutare din jurul lor. A trebuit Intâiu sâ-i pildă, cânele? Dintre câte animale creşte Moise, Iudeii nu cunoşteau cânele, deşi se