Page 3 - Bunul_Econom_1902_48
P. 3
Nr. 49 BUNUL ECONOM Pag- 3
Pe lângă Mongoliţa alb e şi Mongoliţa realisa fără întârziere, reformele din Mace Medicul casei.
negru sau Kondor negru, care e foarte re- donia, stărue acum ca aceste măsuri, pe
sistent la boli, Mai e şi K o n d o r u l negru cari Poarta declară că voeşte a le aplica, să
cu f oa i e alb sau f o a l e l e r â nd u n e l e i . fie serioase, spre a preîntâmpina o apropiată U n tu ră d e p e ş te fă r ă m ir o s . Să
Pe lângă rasele străine, s’au tăcut în răscoală generală, care este de temut, după ştie că luarea de untură de peşte, se reco
cercări şi cu porci sălbateci îmblânziţi şi cor informaţiunile ce vin din toate părţile. mandă cu deosebire copiilor slabi şi anemici,
ciţi, crezăndu-se câ vor fi mai tari contra adecă care nu au sânge în de-ajuns. Cu toate
boalelor; dar’ s’a dovedit din contră; boala Vlsita Regelui Carol la Belgrad şi acestea, ea având un gust şi miros foarte
dela 1895 i-a nimicit aproape cu totul. Constantinopol. Se anunţă din isvor demn neplăcut, este foarte cu greu de luat. Iată
un mijloc, care înlătură acest neajuns: se ia
de credinţă, că Regele Carol va face în
o lingură de untură de peşte şi se bate bine
primăvara viitoare o visită Regelui Alexandru
DIN LUME al Sârbiei. Dela Belgrad va pleca la Cons- cu un gălbenuş de ou şi 10 picături de mentă,
tantinopol, pentru a faqe visită Sultanului. apoi se amestecă cu o jumătate pahar de
apă zaharată. Gustul este minunat şi copii
Noul tarif vamal. După-cum o iau cu plăcere.
Atentatul contra Ţarului. »Zeit< din
se anuţă din Viena la începutul s6pt6- Viena scrie relativ la svonul, ce a pătruns
Id m o n a d â co n tra râ g u şelei câ n
mânei viitoare se vor începe în Reichsrat în public, relativ la un atentat,^pe care mulţi
tă r e ţilo r . La 600 grame apă adăugăm 60
desbaterile asupra proiectului noului Tar fi încercat în contra ţarului în grădinile grm. sirop de apă de flori de portocale şi
tarif vamal. dela Livadia, că el se datoreşte faptului, 12 picături acid azotic (vitric). O lingură
că garnisoana din palatul ţarului a fost schim din acest amestec face să dispară răguşala,
bată şi că nervositatea publicului rus a dedus
Din Camera României. In şe şi cine obicinueşte a lua regulat, îşi întăreşte
din aceasta putinţa unui atentat. coardele vocale.
dinţa dela 6 Decemvrie dl Emil Costi-
nescu a depus la biuroul Camerii pro
Ministru român lăudat de presa ma
iectul de budget pe anul financiar ghiară. »Magyar Sz6<, care urmăreşte cu PENTRU MESERIAŞI
1903— 1904. Budgetul presintă cifre multă atenţie cele-ce se petrec în România, 9 ■
de 225,117.000 lei la venite şi 218 mi- e plin cu laude la adresa dlui ministru de Pentru argăsitori. O argăseală bună
lioaue 500.000 cheltuieli, deci se pre mite şi instrucţiune publică din România. pentru pielea de mănuşi este următoarea:
Laudă îndeosebi măsurile ce dl H a r e t a
vede un prisos de 6,617.000 lei. Făină de oase să clăteşte mai întâiu de câ
luat pentru instrucţia economică a ţărănimei, teva ori cu apă căldicică, după aceea adău
pentru grija ce o poartă elevelor căror le-a gând făină de grâu, apă şi sodă, se lasă să
Din Sârbia. înainte de a pleca, Îm
interzis până la o vârstă oare-care purtarea stea la un loc trei luni de zile, învârtind în
preună cu regina, la Nis, regele Alexandru
corsetelor şi mai ales e încântat de disposiţia ele în fiecare zi.
a semnat un important ucaz, prin care se
că distinşii literaţi Al. Vlahuţă şi G. Qoşbuc
remaniează cu totul personalul prefectorial în
să viziteze centrele culturale ale ţării şi să Pentru pantofari. Se întâmplă ade
vederea alegerilor Scupcinei. Se zice că aceste
ţină acolo conferenţe işţorice şi literare. sea, că pantofarul după-ce isprăveşte gheata,
alegeri vor avea loc abea pe la sfirsitul anu
Zice că acest din urmă lucru ar trebui scoate cu mare greutate calapodul din ea.
lui viitor, nu peste cinci luni, cum s’a spus.
să se introducă de grabă şi în Ungaria. Este o înlesnire mare, dacă înainte de-a se
lucra se presară atât gheata cât şi calapodul
Reformele din Macedonia şi Francia.
Turburări în Rusia. După ştirile din cu peatră de talc pulverisată (Talkstein).
»Agenţia Ha vas» află din Costantinopol, că
Don Rosto, turburările muncitorilor ţin acolo
Francia, care a atras încă din Octomvrie trecut
într’una. Ieri au edat noue manifeste. Azi
atenţiunea Turciei, asupra necesităţii de a
dimineaţă cu yre-o câteva mii de inşi, s'au D I V E R S E
apucat mai puţini de lucru. Au fost mulţi
ştie că pe acele vremuri era îmblânzit de deţinuţi. Când lucrătorii au mers să se apuce
mult şi e pomenit de cărţile altor neamuri de lucru, greviştii ’i-au aruncat cu petri. A Pentru limpezirea mustului sunt gu-
cu mult mai vechi decât Iudeii. Toate măr trebuit să intervină miliţia pentru susţinerea tuile un mijloc excelent. Pe lângă aceasta
turiile câte se pot aduna din bătrâni, arată ordinei dar’ vărsare de sânge n’a fost. Pe ele dau mustului o coloare aurie, îl fac gus
că într’adevăr oaia a fost cel dintâiu tovarăş dâlma trenului Vladi-Kavlar erau 600, ear’ tos şi durabil, din care causă sunt de pre
al omului. Din cele mai vechi timpuri se pe dâlma Tihorjeckiba 500 soldaţi postaţi. ferat, pentru limpezire, cleiului de morun
face pomenire despre ea, ca animal de casă Şasezeci de lucrători au fost expulsaţi. (gelatină). La 100 litri must punem 10— 15
şi astfel oaia s’a răspândit peste tot pământul gutui tăiate fălii, care le-am muiat mai în
tâiu câtva timp în apă ferbinte. Când tra
de-odată cu omul. Foloasele dela ea sunt
gem mustul în anul viitor, prin Maiu, atun-
triple — după-cum le cântă cântecul nostru
popular — laptele, lâna şi carnea, şi în punctul Advocatul poporului. cea îndepărtăm şi aceste fălii.
- *
acesta este negreşit animalul cel mai folositor
Pentru a usca cisme ude fără a-’si
omului. Şi aceasta a şi fost causa că omul t
Perm isiunea de plutire trebue ce perde forma (fasonul), le umplem cu ovăs
a ţinut aşa de mult ia oaie.
rută dela ministerul agriculturei, prin vice- uscat şi le punem la o parte. Să grijim nu
Afară de cal, nici un animal domestic
comitele comitatens. (Art. de lege XXXI., mai ca ovăsul să nu umple numai turecii
nu este aşa de aplecat spre inobilitare, ca
§§. 182 şi 192 din 1879). cismei, ci şi partea de jos pe deplin. După
oaia. Nenumărate de multe sunt varietăţile
1— 2 zile cişmele vor fi uscate fără a-’şi fi
de oi, felurite după locuri, şi nenumărate perdut forma. Ovăsul, adecă, are proprieta
varietăţi se produc de cultivatorii lor. Bine In afaceri de tutorat, recursul con
tra decisiunilor comunelor se face la scau tea de a suge toată umezala în sine şi prin
înţeles, acastă varietate de specii este dato
nul orfanal, ear’ contra acestuia la comite aceasta să umflă împedecând ca pelea să
rită muncii a mii de ani. Oaia nici odată nu
tul administrativ şi anume în termin de 15 între. Ovăsul acesta îl putem folosi de re-
a căzut în starea ei de sălbâtăcie, cum s'a
zile dela înmanuarea decisului. (Art. de lege peţite ori, dacă după întrebuinţare îl uscăm
întâmplat de atâtea ori şi se întâmplă cu într'um săculeţ de pânză şi îl păstrăm apoi
capra, care lăsată de capul ei, devine iarăşi XX., §§. 207 şi 212 din 1877).
la un loc uscat.
animal sălbatec. o . Coţbuc.
