Page 4 - Bunul_Econom_1902_48
P. 4
Pag. 4. BU N U L ECONOM Nr. 49
Recolta.
Este foarte greu a nimeri timpul potrivit pentru re
coltatul meiului, din causă că meiul nu se coace de-opo-
trivâ. Pentru a nu se scutura prea tare, este recomanda
bil a-1 tăia cu coasa, înainte de a se fi copt pe deplin.
Apoi să strînge imediat şi se treeră cu îmblăcii sub un
acoperiş. Săminţele şi paele fiind încă puţin uscate, trebue
îndată resfirate, pentru a se svînta.
Meiul se cultivă pentru boabele sale făinoase, ce ser
Cantitatea recoltei este 8— 15 hctl. pe jugăr, â 65
vesc astăzi mai mult pentru hrana animalelor noastre do
până în 74 klgr. pe hectolitru. Meiul nedescojat serveşte,
mestice şi pentru'fabricarea spirtului. înainte de Introdu^
cum am spus, ca nutreţ vitelor noastre şi la fabricarea
cerea cucuruzului, el servea ca hrană principală a popo
spirtului. Pentru a se folosi ca pâne pentru oameni, să
rului nostru. Meiul posedă mai multe varietăţi, care diferă
descojeşte mai întâi prin petri de moară, anume construite.
atât in forma spicului,’ cât şi prin coloarea boabelor care
Prin această descojare să perde ca 40% . Paele bine con
pot fi galbene, roşii, violete şi chiar şi negre.
servate, dau un nutreţ foarte bun vitelor noastre.
Clima.
Meiul recere o climă caldă, care poate fi şi secetoasă,
__ tr
el nu se poate semăna decât numai unde reuşeşte şi grâul Hrişcă
de toamnă şi porumbul (cucuruzul). *
(Polygonum fagopyrum).
Pământul.
Fiindcă meiul recere o climă caldă, pentru a reuşi pe
deplin, se vor prefera pentru cultura lui pământurile calde,
adecă cele năsipoase şi mijlocii, bogate în materii nutritoare. Patria hriştei este Asia-de-N.-Ost şi China. Deosebim
mai multe varietăţi, după forma şi coloarea săminţelor.
Planta premergătoare. Fiecare plantă desvoaltă chiar şi 40.000 şi încă şi mai
multe flori, cu toate acestea formarea fructului este foarte
In privinţa plantei premergătoare, meiul nu este pre
nesigură din causa formei staminelor şi a pistilului din
tenţios. Cu deosebire bine reuşeşte însă, după trifoiu, plante
flori, care dau naştere bobului.
prăşitoare (de sapă) şi în ţelinâ spartă.
Clima.
Prepararea terenului.
Hrişcă având o vegetaţie foarte scurtă (între 12— 14
Pământul trebue lucrat foarte mărunt şi cu îngrijire, săptămâni), cere o climă mai călduroasă. Este foarte sim
altcum el va fi înecat de burueni. O gunoire proaspătă ţitoare la gerurile de primăvară şi toamnă, încât la o tem
supoartă meiul, cu toate acestea sămănând meiul în al peratură de 1 5 — 2*5° C. degeră deja. De asemenea su
doilea an după aplicarea îngrăşemintelor, vom avea recolte fere de secetă prea mare.
mai mari decât aplicând o gunoire directă (de-adreptul).
Pămentul.
Semănatul.
Hrişcă reuşeşte mai bine pe pământuri năsipoase. Să
Meiul fiind foarte simţitor contra gerurilor de primă poate sămăna cu succes şi în ţelină spartă şi pământuri
♦ ■
vară, să şamănă târziu, de regulă pe la finele lui April şi turboase Pe pământuri argiloase, mărnoase şi calcaroase
începutul lui Maiu, când temperatura este mai ridicată. hrişcă nu reuşeşte.
După sămănături perite, precum: orz, săcară, cucuruz (po
Planta premergătoare.
rumb), meiul să poate sămăna chiar şi prin Iunie. Este
foarte recomandabil a sămăna meiul în rînduri, căci atun- Hrişcă să poate aşeza şi în rotaţiunea plantelor. Mai
cea se poate şi prăşi (săpa). Cantitatea de săminţe pen des să samănă după o plantă prăşitoare (de sapă), sau
tru 1 juger este 15— 35 litri, dacă o sămănăm prin îm- săcară. Să mai samănă şi în mirişte, după spicoase şi ra-
prăştiere, şi 10— 15 litri semănat în rînduri. piţă. O gunoire proaspătă nu e recomandabilă, căci foile
* ■ să desvoaltă prea tare în comptul săminţelor.
Lucrările de Întreţinere.
Semănatul.
Meiul creşte la început foarte încet, din care causă
Hrişcă fiind foarte simţitoare contra gerurilor, să va
să îneacă adese-ori de burueană. De aceea, când pămân
sămăna primăvara abia prin Aprilie, Maiu sau în mirişte
turile sunt buruenoase, meiul se va sămăna în rînduri, Ca
prin Iunie, după-ce pămentul s’a arat şi grăpat foarte mă
apoi să se prăşească cu sapa sau cu prăşitoarele. In lo
runt. Cantitatea de săminţe pe un juger este 50— 75 li
curi umede şi cele închise de păduri, se iveşte foarte
tri, sămănată fiind prin împrăştiere şi 2 5 —40 litri cu ma
adese-ori pe spicul meiului tăciunele. Contra acestuia să
şina. Sămânţa se va acoperi cu grapa foarte superficial.
obicînueşte a se arunca săminţele printr’o flacără uşoară,
care pârleşte sporii tăciunelui, fără a arde şi săminţele
■ (Va urma). ‘
-de meiu.
