Page 5 - Bunul_Econom_1902_48
P. 5
Nr. 49 BUNUL ECONOM ____ . ________ Pag- S
mai multe caşuri ne vom ajunge scopul. bathely, unde nefericitul advocat se bucurii
De sigur că sunt şi excepţiuni. Bătaia nu de multă stimă.
ajută nimica deşi se întrebuinţează foarte El lasă după sine o văduvă şi patru
des, însă fără nici un resultat. orfani.
„BUNUL ECONOM" *
Vânat în jurul Braşovului. Se comu
cea mai effină şi ioioăaiă unica foaie nică din Braşov următoarele: Vineri dimi
NOUTĂŢI
românească în Jelui ei neaţa căpitanul Bertl din reg. numărul 2 din
Braşov mergând cn compania sa la exerciţiu
-^j A V IS -
de tir pe platoul de sub «Stejeriş», a observat
Domnii abonaţi ai foii noastre, care în zăpadă urme de urs. După terminarea
pe anul întreg . . . . . . 4 coroane, nu au achitat încă abonamentul pe a doua exerciţiului, căpitanul, un vânător pasionat,
pe jnmâtate an . . . . . . 2 „ fumetate a anului curent, sunt rugaţi a ne întorcându-se acasă şi-a luat puşca şi urmă
pe un pătrar de an . . . . 1 „ . trimite mica sumă de 2 coroane prin chequul
alăturat la un num er trecut. Pentru expe- rind ursul, a dat de el şi l’a împuşcat cu
Pentru România . . . . . . 15 lei pe an.
diarea banilor este de ajuns a serie desluşit un singur glonţ. Ursul poate sâ fie în etate
Abonamentele se plătesc înainte pe cheque numai numele trimiţetorului si de 2 ani.
fi se pot face cu prima «i a ori suma trimisă, predăndu-’l dimpreună eu In Preşmer a Intrat o vulpe în curtea
cărei luni. banii oficiului postai. unui ţăran şi a început să se ospeteze din
Administraţia. găini. Vulpea însă a fost împuşcată. Atunci
Domnie lungă. In 3 Decemvrie s'au s’a văzut, că avea la gât o panglică frumoasă
împlinit 54 de ani dela urcarea pe tron a roşie cu mărgele.
Maiestăţii Sale. Monarchul nostru a ajuns *
Frica la cai. domnia cea mai lungă dintre toţi membrii Executat prin spânzurătoare. Francisc
familiei sale. Mai înainte cea mai lungă Friedrith, care a omorît pe factorul postat
domnie a avut’o Frederic III. cu 53 ani. (epistolar) din Cluj’ a fost executat In cur
Frica şi sperieturile la cai provine în
Dintre toţi împăraţii şi regii numai Ludovic tea penitenţiarului din Cluj, la 4 Decemvrie
cele mai multe caşuri, din o tratare greşită
XIV (1643 - 1 7 1 5 ) şi Ludovic XV (1715—1774) dimineaţa la trei sferturi la şepte. Condam
din partea noastră faţă de ei, precum şi
au avut domnie mai lungă. natul la spânzurătoare spera într’una că va
din întâmplări care i-au făcut să sufere du
* fi graţiat, dar înzădar. Friedrich a petrecut
rere. Dacă astfel de întâmplări au fost îm
Telegrame de condolente pentru moartea toată noaptea în rugăciune, la s/4 la şepte
preunate cu sgomot mare, atunci totdeauna
regretatului Dr. I. Raţiu, sau trimis din Orăştie pe locul de execuţiune s’au presentat perso
când aude din nou acest sgomot, calului îi
cinci şi anume: din partea .Românilor din nalul judecătoresc, un pluton de soldaţi şi
este frică, se sparie. Dacă la astfel de oca-
Orăştie», «Bunul Econom», .Libertatea», «Ac 14 gendarmi, Condamnatul a fost adus la
siuni tratăm calul de-andoasele, adecă îl lâ-
tivitatea. şi «Secţia industrială, a «Reuniunii locul de osândă, unde i-s’a cetit sentenţa.
vim, îl ghiontim etc., răul devine tot mai mare.
economice din Orăştie*. Groaza de moarte ’l-a făcut pe condamnat
Adeseori vedem, că un cal fricos când
* să tremure. După cetirea sentenţei procu
trece pe lângă un lucru necunoscut lui, se
Sănătatea M. S. Regelui nostru. Din Viena rorul T a provocat pe călăul Bali Mihâly
sparie şi nu vrea să treacă pe lângă el, din
se anunţă, că în urma timpului nefavorabil, să-'şi împlinească daţorinţa. In timp de 2
care causă este rău maltratat. Urmarea este,
M. Sa ear' suleie de dureri reumatice, cari minute ucigaşul a încetat de a mai trăi.
că de câte ori vede calul acest pbiect, el se
într’atâta ’l-au slăbit, încât mult timp nu va
sparie, fiind-că îşi aduce aminte de bătaea *
putea să vie la Viena. In cercurile Curţii se
care a căpătat-o, şi dacă îi este posibil, o Visita Ţarului în Italia. Părecbea im
vorbeşte, că medicii ’i-ar fi recomandat M.
iau la fugă. Caii au în privinţa aceasta o perială rusească va merge Ia Roma în a
Sale Cannes (Frâta) ca loc de petrecere
memorie foarte bună, astfel dacă d. e. l’am doua jumătate a lunei Ianuarie, 1903. Minis
peste iarnă. In anul acesta Regele nu va veni
bătut vre-odată cu mătura din grajd, ei în trul de externe italian Giolitti a luat toată
deloc în Ungaria.
cep a tremura de frică numai dacă punem * răspunderea cu privire ia siguranţa perso
mâna pe ea. Iarnă grea se anunţă de pretutindeni. nală a suveranilor ruşi.
In multe caşuri frica aceasta devine E zăpadă şi frig mare. O iarnă de altminteri *
atât de mare, încât calul sufere în urma ei cum de vre-o opt ani n’a mai tost. Prorocirile Ini Falb pe Decemvrie. Din
şi trupeşte, aşa că la cel mai mic sgomot, La Fiume şi Triest bora bântue cu o 8 —21 Decemvrie vor cădea ploi mari şi
se retrage dela eslele pline cu mâncare şi putere groasnică. Oamenii nu pot să umble extinse. Temperatura e hiai mare cam prin
numai târziu se liniştesc şi încep din nou a pe stradă, căci îi ia vântul. In Triest peste 15 Decemvrie, care e zi critică de, rangul
mânca. Un alt neajuns pentru proprietar mai 20 persoane au fost luate de vânt şi isbite prim. In restimpul acesta vor fi şi multe
este şi acela, că astfel de cai nu se pot de ziduri. O temee tineră a murit îndată, ear furtuni şi vânturi mari. Zăpadă încă va cădea
folosi la trăsură şi pentru călărit, căci nime alta e în agonie. multă. Din 22—26 Decemvrie vremea va fi
nea nu este sigur de viaţa lui pe ei sau în După o telegramă din Bucureşti se foarte uscată, zăpadă nu va mai cădea, dar
trăsura trasă de ei. Dar' chiar folosindu-’i semnalează multe viscole în partea Dunărei- va fi foarte frig. Din 27— 31 Decemvrie timpul
la lucrări de câmp sau la tras poveri, ne de-jos multe vapoare şi 200 şlepuri încăr va fi ploios; zăpadă va cădea cu îmbelşugare,
aduc adese în mari încurcături. cate cu grâne au fost prinse de ghiaţâ. Toa dar temperatura se va ridica în mod sim
Ca mijloc contra acestui neajuns pu tă ţara este acoperită de troiane colosale ţitor peste temperatura normală. Ziua de 29
tem recomanda numai un singur lucru, un de zăpadă, cari împedecă în multe localităţi Decemvrie e zi critică de rangul al 3-lea.
lucru bun Şi care ne promite succes, adecă: circulaţiunea. # *
o tratare blândă. Dacă tratăm dela început, * Mort în faţa altarulni. Dumineca trecută
când este încă de tot tinăr, în mod liniştit Omorît în duel. Din Sombathely vine parochul din Feistritz (Carintia) a căzut mort
şi blând, atunci frica nu se iveşte în gene sensaţionala veste, că într’un duel ce a avut tocmai când celebra liturgia. Probabil, că de
ral la cal. Dacă calului îi e frică şi se spa- loc între Stieder Gyârgy, privatier şi Dr. pe potirul din care s’a cutninepat, s’a ros
rie de vre-un obiect, cum este d. e. şanţul Ernest Gâza, advocat, acest din urmă a poleitura de aur şi metalul ce era de desubt
-de lângă drum, o roabă, un velociped etc., rămas — nimerit de glonţ — mort pe terenul a produs otrava, în urma căreia parochul a.
vom căuta prin ţnângăeri şi vorbe domoale de luptă. murit.
.să-’l apropiem de acel lucru şi astfel în cele Caşul a produs mare sensafie în Szom- *
