Page 6 - Bunul_Econom_1902_48
P. 6

Pag-  6.                                         BUNUL  ECONOM                                                       Nr.  49

              Foamete  In  UaxamurSş.  Io  ultima  con-   Pictorul  Allers   deţinut.  Poliţia  din   distins  scriitor  bănăţean,  sub  titlul  „Deprin­
         gregaţiune  a  comitatului  Maramureş  contele   Neapol  a  deţinut  pe  pictorul  Allers, proprie­  deri  păgubitoare“.  Preţul  unul  exemplar  e
         Teleki  Gyula  a  presentat  o moţiune,  In  care   tarul  unei  vile  foarte  frumoase  de  pe  in­  30  bani   porto  postai.  Fiecare  ţăran  ştiu­
         propune  a  se  adresa  un  memoriu  guvernului   sula  Capri.  Imoralităţile  ce  ’i-s’au  atribuit  lui   tor  de  carte  ar  trebui  să  cumpere  şi  ce­
         cp rugămintea, ca  avându-se  tn  vedere miseria   Krupp  afirmativ  ar fi  fost  de  dînsul  săvîrşite   tească  această  broşură  excelentă.
         din  acel  comitat,  să  se  procure  din  bani   si pentru acest  cuvânt  procurorul  din  Neapol
         publici  cucuruz  şi  cartofi  şi  să  se  pună  în   â dat ordin de  arestare.                    Evidenţă
                                                                      " ...  *
         vânzare  cu  preţuri  ieftine.  De  asemenea  pro­
                                                         Sărutatul  oprit  prin  lege.  Se  scrie  din   pentru  oficiile  parochiale  şi  protopresb.  ,
        pune  a  se  începe  cât  mai  curând  lucrările
                                                    NewrYork:  In  camera  legislativă  din  Virginia
         publice,  pentru-ca  locuitorii  să  aibă  isvor  de
                                                    (America)  Br.  Ware  a  presentat  un  proiect
        câştig.                                                                                                Decemvrie.
                             *                      de  lege,  prin  care  se  interzice  sărutarea.
                                                                                                     Oficiile protopresbiterale aştern  conscrip­
             Deputaţiunea unui popor nomad  la  Ţarul,   Sărutarea,  după  acel  proiect,  va  fi  permisă   ţia  protopresbiterală  pe  anul  trecut
        împăratul  Nicolae  al  Rusiei  a  primit  la  25   numai  acelor  persoane,  cari  au  certificat   Comitetul parochial  examinează raţioci-
        Noemvrie   în  Livadia  misiunea   Burietilor   dela  medic,  cum  că  sunt  sănătoşi.  In  mo­  niul bisericii  şi-’l aşterne  la sinodul parochial.
        budbişti,  cari  sunt  supuşi  ruşi,  Deputaţiunea   tivarea  proiectului  se  zice  că  sărutarea  este   (§§.  21  şi  23  din  Stat.  org.)
        a  rugat  pe  Ţarul,  să  permită  şi  pe  mai  de­  mijlocul  cel  mai  primejdios  pentru  a  lăţi   Comitetul parochial compune lista  mem­
                                                                                               brilor  sinodului  parochial.  (§.  5  din  ReguL
        parte  Burietilor  modul  lor  de  vieaţă nomadă   boalele,  mai  ales pentru organele  respiratorice,
                                                                                               pt ntru  parochi).
        de  până  acum  şi  să  nu  le  stabilească  teritor   ca  plămânii  etc.  Ca  pedeapsă  să  pune  a-
        de  locuinţă  statornică.  Ţarul  le-a  răspuns   mendă  până  la  5  dolari  pe  sărutare.  — Zî-le
                                                                                                          POSTA  REDACŢII.
        printr’o  lungă  vorbire,  exprimându-şi  bucuria   Americani  şi  pace!
                                                                        *     '
        pentru  încrederea  ce  i-se  arată  şi  declarând,                                         Aton.  888  în  Pianul-dejos.  Am  primit  restul
                                                         Populaţiunea  lumei  In  cei  70  ani  din
        că  preţueşte  mult  serviciile  supuşilor  săi.  A                                    pe  anul  acesta  precum  şi  2  cor.  pe  anul  viitor.  Vă
                                                    urmă,  de  când  sunt  biurouri  statistice  şi  se
        zis  însă  că  Burietii  trebue  să  se  conformeze                                    mulţumim.
                                                    poate  şti  mai  cu  siguranţă,  poporaţia  Europei
        legilor,  şi  să  părăsească  vieaţa  nomadă;  ei                                           Aton.  227  în  Gararîului.  Am  primit  cele  trei
                                                    a  crescut  dela  216  milioane  la  400 milioane   numere,  pentru  care  Vă  mulţumim  foarte  mult.   In
        trebue  să-’şi  caute  locuinţă  statornică  şi  să
                                                    suflete.                                   schimb  v’am  trimis  broşura  Nr.  6  din  «Biblioteca
        se  supună  legilor,  fiindcă  nu  se  uneşte  cu
                                                         Ear  pe  întreaga  suprafaţa  pământului  Bunul  Econom».
        cultura  în  creştere din  Siberia  şi cu  interesele
                                                    a  crescut  dela  847  milioane la  1600  milioane
        economice  ale  celorlalţi  locuitori,  ca  să  se
                                                                        *                         Cursul  pieţii  din  Budapesta  ^
        tolereze  în  Siberia  săminţii  de  popoare  no­
                                                         0  comoară  din  veacul  XVI.  Nişte  lu­
        made.                                      crători  din  Kecskemât,  săpând  la  temeliile        —  în  9  Dec.  1902  n.  —
                            *
                                                   unei  case  au  găsit,  la  adâncime  cam  de  un                    per  50  klgr.
             0  glumă  scumpă  dar  bine  nimerită.  In                                        G r â u .......................   cor.  7-65  până  la  8.35
                                                   metru  şi  jumătate,  două  urcioare  pline  cu
        1851  a  fost  în  Londra  exposiţia  universală.                                      Săcară   . . . . .    »  6‘40   >   »   6'75
                                                   bani  de  argint.  Banii  au  fost  duşi  la  poliţie
        Una  dintre  cele  mai  sensaţionale  lucruri  de                                      Orz       . .  .  .  .  »   5.65 ■   »   »   6‘—
                                                   şi  examinaţi;  s'a  constatat  că  s^nt  de  pro­
        văzut  a  exposiţiei  era  turnătoria  de  oţel  a                                     Meiu  .   . .  .  .  .  »   5 50   »   »   5 80
                                                   venienţă  ungară,  de  prm  anii  1516— 1580.   Oves  . . . . . .    *  6'45   »   »   6'70
        Angliei.  Pân’atunci  nu  reuşise  nimeni  a  pre­
                                                   Se  crede  că  au  fost  ascunşi  de  vre-un  zaraf   Cucuruz   .  .  .  .  »   6 6 5    »   »   6‘75
        găti  oţel  turnat  în  cantitate  mai  mare,  ci  în                                  Rapiţă    . .  .  .  .  »  10.—   »   »  1050
                                                   grec,  în  timpul  pustiirilor  turceşti,  după  ca­
        cantitate  mică  şi  care  se  folosea  mai  mult                                      Grăsime  - f  •   •  •  -  »  68'—  »   .»  . 68*50.
                                                   tastrofa  dela  Mohâcs.  Pe  timpurile  acelea
        pentru  pregătirea  instrumentelor.  Numita                                            Slănină  .  .   .  .  .  »  53'—  »   >  55'50
                                                   Grecii  stabiliţi  în  Kecskemât  se  ocupau  cu
        fabrică  însă  a  expus  la  exposiţie  o  cantitate                                   Prune  uscate   .  .  .  »  13 25  »   »  20'50
                                                   zârăfia  şi  nurţiaijei  puteau  să  aibă  adunate   Lictar  .  . . * . . .    »  15'75   »   »  18'—
        de  oţel  turnat  de  patru  măji  metrice,  cu  ur­
                                                   grămadă  atâta  mulţime  de  monede.  Casa  pe   Lucemă   .   .  .  .  >  53.—   »   »  60'—
        mătoarea inscripţie:  Monster  Bloc (glob uriaş).
                                                   al  cărei  teritoriu  au  fost  aflaţi  banii,  în  tim­  Trifoiu  roşu  . . . »   55.—   »   »  68'—
        Bătrânul   Krupp,  tatăl  lui  Alfred  decedat
                                                   purile vechi era proprietate a  unei  familii grece.
        acpm  de  curând,  care  a  fost  inventatorul
                                                   Banii  au  fost  daţi  muzeului  din  Kecskemât.  Târgurile din Ongaria,  Transilvania şi Banat.
        acestui  metod,  prin  care  se  poate  turna  o               *
       mare  cantitate  de  oţel,  încă  înainte  de  inau­                                    _______   Dela  17—23  Dec,  n.  1902.*
                                                        Pedeapsă  îngrozitoare  în  Statele-Unite.
       gurare  a observat  acest mare  buştean  de  oţel.
                                                   Un  Negru  a  omotît  pe  o  femee  de  rasă   17.  Alba-Iulia.  Baia  de  Criş.  B oroş-S e-
       A  depeşat  imediat  acasă  şi  a  comandat  un
                                                   albă  din  Lenoxville.  Locuitorii  au  prins  pe   beş.  Mada.  Paraid.  R odna-veche.
       buştean  de  patruzeci  măji  metrice  pentru
                                                   criminal,  ’i-au  legat  cobză  de  cadavrul  vic­  Şimleul-Silvaniei.
       exposiţie,  care  purta  următoarea  inscripţie:
                                                   timei  sale  şi  ’l-au  aruncat  apoi  într’o  celulă,   18.  Brad.  Jibău.  'Ormeniş.  Timişoara.
       Little  Bloc  [Buştean ,mic].               unde  a  stat  trei  zile  şi  trei  nopţi.  In  acest
                            *                                                                  19.  F a ce t.  Halmaşul-Lăpuşului.
                                                   timp,  cadavrul  începuse  să  se  descompue,   2 0 .  Cernatul  de  jos.  Halmagiu-mare.
             Creşterea  vitelor  isvor  de  bogăţie.  Cât
                                                   ear’  Negrul  uria  ca  o  fiară.  După  72  oare,   Ocna.
       de  rentabilă  este  creşterea  vitelor  la  noi,  o
                                                   când  au  deschis  celula,  Ntgrul  era  nebun   2 1 .  Agnita.  Odorheiu.
       dovedeşte  şi  faptul,  că  la  ultimul  târg  de
                                                   furios.  El  a  fost  împuşcat.             2 2 .  Abrud.  BancfalSu.  C etatea-de-B altă,
       ţară  de  aici,  locuitorii  comunei  Pricaz (lângă
                                                                                                  Ciuc-Sân-Giprgiu.  Ţinea.
       Orăştie)  au  vândut  24  perechi  de  boi  pen­
       tru  16.456  cor.,  adecă  între  5  şi  900  co ­  *  Sesonul  pentru  tăiat  porcii  a  sosit.   23.  Biertan.  Huedih.
                                                   Atragem  atenţia  cetitorilor  noştri  asupra  cu­
       roane  pe  păreche.
                           *                       ţitelor  bune  şi  durabile  precum  şi  a  maşi-   Câlindarnl  vechiu  şi  non  a  septemânei.
                                                   nelor  de  tocat  carne  pentru  cârnaţi.  Prin ele
            Nu  vă  jucaţi  cu  armele  de  foc.  Băiatul
       Ioan  Avrigeanu  din  Sibiiu  era  alaltă-eri după   se  face  o  lucrare  bună  şi  repede,  aşa  că   Dutn.  26 d. Rusalii,  ev.  Luca,  g.  1,  v. 4.
                                                   cruţăm  o  mulţime  de  timp.  Ele  se  pot  pro­
       amiazi  în  visită  la amicul seu  Ludovic Doboş.                                              1  Prorocul  Naum      14  Nicasie
                                                   cura pe preţ eftin la magazinul  de ferărie  a lui   Dum.
       Acest  din  urmă  lua  un  revolver  în  mână  şi   Carol  F .  Jickeli  în  Sibiiu.   Luni    2  Prorocul  Avacum    15  Celian
       ţintind  asupra  lui  Avrigeanu  zise:  »Să  văd,                                      Marţi   3  Prorocul  Sofronie  16  Adelhaida
       dacă  te  pot  nimeri *.  Revolverul  se  descărcă,                                    Mere.   4  f   S.  Muc.  Varvara  17  Lazarus
       ear  Avrigeanu  căzu  Ia  pământ.  El  fu  dus        BIBLIOGRAFIE                     Joi     5  f   Cuv.  Sava      18  Graţianus
       imediat  la  spital,  unde  medicul  a  constatat,                                      Vin.   6  f   JPăr.  Nicolae  19  Nemesius
       că  glontele  a  pătruns  prin  ochiul  drept  în                                      Sâmb.   7  Păr.  Arabrosie     20  Liberat
       craniu,  causând  Creerului  lesiuni  mortale.  In   A  apărut  a  doua  broşură  din  ediţiu-
       adevăr, nenorocitul băiat a decedat in  aceaşi zi.  nile  Desp.  Lugoj  al  »Asociaţiunei«,  conţi­  Prim-colaborator:  Const.  P.  Barcianu.
                           *                       nând  înţeleptele  sfaturi  şi învăţături  ale unui  Redactor-responsabil:  Aurel  Pi  Barcianu.
   1   2   3   4   5   6   7   8