Page 6 - Bunul_Econom_1902_48
P. 6
Pag- 6. BUNUL ECONOM Nr. 49
Foamete In UaxamurSş. Io ultima con- Pictorul Allers deţinut. Poliţia din distins scriitor bănăţean, sub titlul „Deprin
gregaţiune a comitatului Maramureş contele Neapol a deţinut pe pictorul Allers, proprie deri păgubitoare“. Preţul unul exemplar e
Teleki Gyula a presentat o moţiune, In care tarul unei vile foarte frumoase de pe in 30 bani porto postai. Fiecare ţăran ştiu
propune a se adresa un memoriu guvernului sula Capri. Imoralităţile ce ’i-s’au atribuit lui tor de carte ar trebui să cumpere şi ce
cp rugămintea, ca avându-se tn vedere miseria Krupp afirmativ ar fi fost de dînsul săvîrşite tească această broşură excelentă.
din acel comitat, să se procure din bani si pentru acest cuvânt procurorul din Neapol
publici cucuruz şi cartofi şi să se pună în â dat ordin de arestare. Evidenţă
" ... *
vânzare cu preţuri ieftine. De asemenea pro
Sărutatul oprit prin lege. Se scrie din pentru oficiile parochiale şi protopresb. ,
pune a se începe cât mai curând lucrările
NewrYork: In camera legislativă din Virginia
publice, pentru-ca locuitorii să aibă isvor de
(America) Br. Ware a presentat un proiect
câştig. Decemvrie.
* de lege, prin care se interzice sărutarea.
Oficiile protopresbiterale aştern conscrip
Deputaţiunea unui popor nomad la Ţarul, Sărutarea, după acel proiect, va fi permisă ţia protopresbiterală pe anul trecut
împăratul Nicolae al Rusiei a primit la 25 numai acelor persoane, cari au certificat Comitetul parochial examinează raţioci-
Noemvrie în Livadia misiunea Burietilor dela medic, cum că sunt sănătoşi. In mo niul bisericii şi-’l aşterne la sinodul parochial.
budbişti, cari sunt supuşi ruşi, Deputaţiunea tivarea proiectului se zice că sărutarea este (§§. 21 şi 23 din Stat. org.)
a rugat pe Ţarul, să permită şi pe mai de mijlocul cel mai primejdios pentru a lăţi Comitetul parochial compune lista mem
brilor sinodului parochial. (§. 5 din ReguL
parte Burietilor modul lor de vieaţă nomadă boalele, mai ales pentru organele respiratorice,
pt ntru parochi).
de până acum şi să nu le stabilească teritor ca plămânii etc. Ca pedeapsă să pune a-
de locuinţă statornică. Ţarul le-a răspuns mendă până la 5 dolari pe sărutare. — Zî-le
POSTA REDACŢII.
printr’o lungă vorbire, exprimându-şi bucuria Americani şi pace!
* '
pentru încrederea ce i-se arată şi declarând, Aton. 888 în Pianul-dejos. Am primit restul
Populaţiunea lumei In cei 70 ani din
că preţueşte mult serviciile supuşilor săi. A pe anul acesta precum şi 2 cor. pe anul viitor. Vă
urmă, de când sunt biurouri statistice şi se
zis însă că Burietii trebue să se conformeze mulţumim.
poate şti mai cu siguranţă, poporaţia Europei
legilor, şi să părăsească vieaţa nomadă; ei Aton. 227 în Gararîului. Am primit cele trei
a crescut dela 216 milioane la 400 milioane numere, pentru care Vă mulţumim foarte mult. In
trebue să-’şi caute locuinţă statornică şi să
suflete. schimb v’am trimis broşura Nr. 6 din «Biblioteca
se supună legilor, fiindcă nu se uneşte cu
Ear pe întreaga suprafaţa pământului Bunul Econom».
cultura în creştere din Siberia şi cu interesele
a crescut dela 847 milioane la 1600 milioane
economice ale celorlalţi locuitori, ca să se
* Cursul pieţii din Budapesta ^
tolereze în Siberia săminţii de popoare no
0 comoară din veacul XVI. Nişte lu
made. crători din Kecskemât, săpând la temeliile — în 9 Dec. 1902 n. —
*
unei case au găsit, la adâncime cam de un per 50 klgr.
0 glumă scumpă dar bine nimerită. In G r â u ....................... cor. 7-65 până la 8.35
metru şi jumătate, două urcioare pline cu
1851 a fost în Londra exposiţia universală. Săcară . . . . . » 6‘40 > » 6'75
bani de argint. Banii au fost duşi la poliţie
Una dintre cele mai sensaţionale lucruri de Orz . . . . . » 5.65 ■ » » 6‘—
şi examinaţi; s'a constatat că s^nt de pro
văzut a exposiţiei era turnătoria de oţel a Meiu . . . . . . » 5 50 » » 5 80
venienţă ungară, de prm anii 1516— 1580. Oves . . . . . . * 6'45 » » 6'70
Angliei. Pân’atunci nu reuşise nimeni a pre
Se crede că au fost ascunşi de vre-un zaraf Cucuruz . . . . » 6 6 5 » » 6‘75
găti oţel turnat în cantitate mai mare, ci în Rapiţă . . . . . » 10.— » » 1050
grec, în timpul pustiirilor turceşti, după ca
cantitate mică şi care se folosea mai mult Grăsime - f • • • - » 68'— » .» . 68*50.
tastrofa dela Mohâcs. Pe timpurile acelea
pentru pregătirea instrumentelor. Numita Slănină . . . . . » 53'— » > 55'50
Grecii stabiliţi în Kecskemât se ocupau cu
fabrică însă a expus la exposiţie o cantitate Prune uscate . . . » 13 25 » » 20'50
zârăfia şi nurţiaijei puteau să aibă adunate Lictar . . . * . . . » 15'75 » » 18'—
de oţel turnat de patru măji metrice, cu ur
grămadă atâta mulţime de monede. Casa pe Lucemă . . . . > 53.— » » 60'—
mătoarea inscripţie: Monster Bloc (glob uriaş).
al cărei teritoriu au fost aflaţi banii, în tim Trifoiu roşu . . . » 55.— » » 68'—
Bătrânul Krupp, tatăl lui Alfred decedat
purile vechi era proprietate a unei familii grece.
acpm de curând, care a fost inventatorul
Banii au fost daţi muzeului din Kecskemât. Târgurile din Ongaria, Transilvania şi Banat.
acestui metod, prin care se poate turna o *
mare cantitate de oţel, încă înainte de inau _______ Dela 17—23 Dec, n. 1902.*
Pedeapsă îngrozitoare în Statele-Unite.
gurare a observat acest mare buştean de oţel.
Un Negru a omotît pe o femee de rasă 17. Alba-Iulia. Baia de Criş. B oroş-S e-
A depeşat imediat acasă şi a comandat un
albă din Lenoxville. Locuitorii au prins pe beş. Mada. Paraid. R odna-veche.
buştean de patruzeci măji metrice pentru
criminal, ’i-au legat cobză de cadavrul vic Şimleul-Silvaniei.
exposiţie, care purta următoarea inscripţie:
timei sale şi ’l-au aruncat apoi într’o celulă, 18. Brad. Jibău. 'Ormeniş. Timişoara.
Little Bloc [Buştean ,mic]. unde a stat trei zile şi trei nopţi. In acest
* 19. F a ce t. Halmaşul-Lăpuşului.
timp, cadavrul începuse să se descompue, 2 0 . Cernatul de jos. Halmagiu-mare.
Creşterea vitelor isvor de bogăţie. Cât
ear’ Negrul uria ca o fiară. După 72 oare, Ocna.
de rentabilă este creşterea vitelor la noi, o
când au deschis celula, Ntgrul era nebun 2 1 . Agnita. Odorheiu.
dovedeşte şi faptul, că la ultimul târg de
furios. El a fost împuşcat. 2 2 . Abrud. BancfalSu. C etatea-de-B altă,
ţară de aici, locuitorii comunei Pricaz (lângă
Ciuc-Sân-Giprgiu. Ţinea.
Orăştie) au vândut 24 perechi de boi pen
tru 16.456 cor., adecă între 5 şi 900 co * Sesonul pentru tăiat porcii a sosit. 23. Biertan. Huedih.
Atragem atenţia cetitorilor noştri asupra cu
roane pe păreche.
* ţitelor bune şi durabile precum şi a maşi- Câlindarnl vechiu şi non a septemânei.
nelor de tocat carne pentru cârnaţi. Prin ele
Nu vă jucaţi cu armele de foc. Băiatul
Ioan Avrigeanu din Sibiiu era alaltă-eri după se face o lucrare bună şi repede, aşa că Dutn. 26 d. Rusalii, ev. Luca, g. 1, v. 4.
cruţăm o mulţime de timp. Ele se pot pro
amiazi în visită la amicul seu Ludovic Doboş. 1 Prorocul Naum 14 Nicasie
cura pe preţ eftin la magazinul de ferărie a lui Dum.
Acest din urmă lua un revolver în mână şi Carol F . Jickeli în Sibiiu. Luni 2 Prorocul Avacum 15 Celian
ţintind asupra lui Avrigeanu zise: »Să văd, Marţi 3 Prorocul Sofronie 16 Adelhaida
dacă te pot nimeri *. Revolverul se descărcă, Mere. 4 f S. Muc. Varvara 17 Lazarus
ear Avrigeanu căzu Ia pământ. El fu dus BIBLIOGRAFIE Joi 5 f Cuv. Sava 18 Graţianus
imediat la spital, unde medicul a constatat, Vin. 6 f JPăr. Nicolae 19 Nemesius
că glontele a pătruns prin ochiul drept în Sâmb. 7 Păr. Arabrosie 20 Liberat
craniu, causând Creerului lesiuni mortale. In A apărut a doua broşură din ediţiu-
adevăr, nenorocitul băiat a decedat in aceaşi zi. nile Desp. Lugoj al »Asociaţiunei«, conţi Prim-colaborator: Const. P. Barcianu.
* nând înţeleptele sfaturi şi învăţături ale unui Redactor-responsabil: Aurel Pi Barcianu.