Page 2 - Bunul_Econom_1903_01
P. 2
Pag. 2 ________ BUNUL ECONOM Nr. 1
tre s’au întrecut, care mai de care, să leţii meseriaşi într'un singur mănunchiu, în toare corpului, spiritului şi averii sale. Simţul
arete activitatea lor binefăcătoare, în scopul mai sus expus. Un astfel de bărbat de asociate s'a desvoJtat şi el în noi în mod
este necontestabil p r e ş e d in te le reuniunii îmbucurător; moravurile, purtările noastre
fruntea cărora a fost apreciată «Reu
sodalilor români din Sibiiu. El are meritul, atât de deosebite s'au nivelat şi ele. Lucru
niunea de agricultură din comitatul
ca foarte puţini alţii, că cu multe osteneli rile acestea, ne îndreptăţesc a persista şi pe
Sibiiului«, prin exposiţia ei din toamnă. şi abnegaţiune a ridicat reuniunea la nivelul, mai departe pentru ajungerea, pe căile până
Dee bunul D-zeu ca viitorul să la care se află astăzi şi care nnmără deja aci apucate, la scopurile nobile de noi ur
ne surîdă şi să ne încoroneze faptele ceva în societatea Sibiiului, centrul cultural mărite. Pune la inima membrilor biblioteca
noastre bune şi să răsplătească munca al Românilor din Transilvania. reuniunii, pe care comitetul mereu o aug
obositoare pentru binele şi prospera- * Astfel la iniţiativa şi stăruinţa preşe mentează cu cărţi bune, pe cari damele şi
dintelui ei, reuniunea a ţinut şi anul acesta domnii le folosesc pentru bagatelul de 4 bani
rea neamului nostru.
în fiecare lună câte o serată literară şi con săptămânal. Atrage mai departe atenţiunea
form programului seu de lucru a presidat asupra obligământului ce reuniunea ’l-a luat
la 25 Dec. n. a. b, a 12-a şi ultima ei şedinţă asupra-’si şi dela care nu mai poate absta,
din anul trecut. Din extrasul ce publicăm fără a se face odioasă şi urgisită — obligâ-
din vorbirea presidentului dl V. Tordăşan, mântului, faţă de săracii noştri, obicinuiţi a
putem mai bine a ne face o idee despre fi miluiţi de ea, cu cât-decât în sărbătorile
activitatea meseriaşilor români din Sibiiu în Naşterii Domnului*.
această direcţiune, care o dăm ca exemplu
bun de imitat şi meseriaşilor din alte lo
DELA REUNIUNILE NOASTRE calităţi. DIN LUME
Iată ce zice dl V. Tordăşafi 'în cuvân
Dyteseriaşii româai di a Sibiiu, tarea sa:
M onarolm l la B udapesta. Zia
şi seratele lor. »Constat cu vie mulţumire, că putem rele maghiare aduc ştirea, că Mai. Sa
privi cu mândrie şi asupra lucrărilor de noi
probabil în 5 Februarie va veni la Bu
Trebue ca cineva să fi trăit mai mult săvîrşite în cursul acestui an spre binele so
timp în mijlocul meseriaşilor noştri şi să le cietăţii în genere şi în al factorilor grupaţi dapesta, unde va petrece câteva săp
fi urmărit de-aproape cum petrec ei timpul în jurul ei Indeoseb'. O dare de seamă amă tămâni.
lor de muncă, de odichnă şi de distracţie, nunţită, asupra acestora acum nu se impune,
ca să te convingi, cât de cu greu este a-’l nici pentru motivul, to^s afacerile noastre Felicitări de Anul-Nou. Nu
scoate din obiceiurile vechi, ruginite şi a-’l au fost tractate, eum . s’arf zice, cu cărţile măr şi membri ai partidului liberal s’au
ridica din indolenţa lui spre nobilisarea su deschise. Atţuritec taj* * faptul, că în ce
dus la 1 Ian. sâ exprime obicinuitele
fletului şi inimii lui, care în urmă se res- priveşte cultura*miilfH, şedinţele noastre li
frânge în mod binefăcător şi asupra exerci terare sunt'de.Ţ^fc^ţţioare * nepreţuită. Sunt gratulaţi uni de Anul-Nou ministrului-
tării meseriei lui. Nu este de ajuns a fi per unii dintre noij cari Ia început abia eram în president Coloman Szăll. In numele
fect în munca brută a braţelor tale, ci tre stare să cetim o scurtă bucată de lectură şi partidului, SzelTftt felicitat de deputa
bue căutat ca şi mintea şi inima să-şi aibă astăzi, după câteva luni, recităm fără greş tul Hodossy Emeric, Coloman Szell
hrana lor, care de sigur nu în petreceri jos poesii de Coşbuc, Alexandri şi alţi buni au răspunzând a accentuat mai ales bu
nice prin locale obscure o vei regăsi, ci 4n tori. In cursul de ani, de când reuniunea a
nele raporturi existente între naţiune
mijlocul semenilor tăi, doritori ca şi tine de pus la cale aceste şedinţe, ne-am putut con
o satisfacţie sufletească înălţătoare. vinge cu toţii cum meseriaşul român, după şi coroană, ear’ cu privire la pact a
Binemeritat este deci acela, care are munca grea a zilei, timpul liber din orele de declarat, că interesele ţerii sunt pe
priceperea şi pe lângă aceasta o stăruinţă şi seara, pentru recrearea sufletească îl foloseşte deplin apărate.
răbdare de fer, ca să poată strînge pe res- în loc de a se întreţinea cu lucruri păgubi
F O I Ţ A şi mai călduroase la picioarele Maiestăţii mari, peste cei suferinzi cu trupul ca şi
Voastre, Doamnei şi Reginei noastre prea peste cei suferinzi cu sufletul, peste cei bă
iubite, cu ocasiunea, aniversării. trâni ca şi peste copilaşi, să fie totdeauna
CARMEN SYLVA • Maiestăţile Voastre sunteţi pentru binecuvântate de Atotputernicul Dumnezeu,
(Vezi portretul). toată suflarea românească una cu însăşi Pa spre mărirea numelui vostru, spre slava Re
tria. Bucuria şi durerea Voastră e şi a ţerii, gatului şi a poporului său.
precum şi fericirea şi suferinţele ţerii ale • Să trăiţi la mulţi ani Maiestatea Voas
Ca o crăiasă din poveste ni-se înfăţi
Voastre sunt. tră! Maiestatea Sa Regele! Familia Regală!*
şează : acel suflet bun, alinătoarea durerilor
• Au trecut furtuni mari peste capetele
sufleteşti şi trupeşti celor suferinzi, mama Ne unim şi noi, din tot sufletul, la a-
noastre ale tuturor şi suferinţi cari ne pă
mângăitoare a copiilor, de care nu A avut ceste urări. Dee bunul D-zeu să-’i lungească
reau nemăsurate şi sdrobitoare. încrederea cât de mult firul vieţii, spre bucuria nea
parte: poeta Carmen Sylva, Elisabeta, Re
Maiestăţilor Voastre în popor şi simţămin
gina României. mului în a cărui frunte stă.
tele Voastre călduroase pentru ţară, au dat
Care Român nu cunoaşte acest nume ?
putinţă să ne luptăm vitejeşte în grelele
Care este acela să nu ştie, că Ea este ido
împrejurări în cari ne aflăm; dar’ îndrăsnim G L U M E .
lul populaţiunii Regatului vecin România ?
să zicem, că acea încredere a însufleţit şi
La 16 Decemvrie a împlinit 59 ani. A. Aseară V’am văzut la teatru cu o
pe Maiestăţile Voastre a Vă înălţa inima şi damă. Desigur este vre-o prietină de a D-tale.
Toată Ţara Românească a ţinut, ca prin
sufletul, şi astfel ne-aţi îmbărbătat pe noi. B. Da! este mama soţiei mele.
graiul ministrului-preşedinte D. A. Sturdza • Urăm maiestăţilor Voastre ani mulţi, *
să o felicite de ziua naşterii. Iată. cum tăl
fericiţi şi rodnici. Urăm ca munca neobo Advocatul: »Primesc procesul D-tale, însă
măceşte sentimentele de adoraţiune poporu numai cu condiţiunea să’mi spui purul ade
sită, prevederea înţeleaptă, conducerea cum
lui cătră cea mai iubită suverană a ei: văr.* Clientul: »Cum să nu! Ce doreşti să-’ţi
pănită a Maiestăţii Sale Regelui, unită cu spun mai întâiu?*— Advocatul: »Mai întâiu
• Consiliul de ministti depune în nu lucrarea duioasă a Maiestăţii Voastre, care să-’mi spui exact, câţi bani ai?«
mele ţerii felicitările cele mai respectuoase se revarsă lin peste cei mici şi peste cei
