Page 3 - Bunul_Econom_1903_01
P. 3
Nr. 1 ________ •_____________ _________ BUNUL ECONOM__________ ______________________ Pag- 3
Dieta a ţinut prima şedinţă după Pentru Polonii din Germa chiar dela instituţiuni culturale, ci în viitor
sărbători în 9 1. c. La ordinea zilei a nia ministru separat Faţă de re- şi «cestea vor fi tratate ca şi particularii,
adecă ^ vor primi pentru depuneri cu anunţ
fost proiectul de imigrare. In una din sistenţa naţională a Polonilor, guvernul
de V* de an Ş1/*.®/#»' ear fără anunţ 5#/o.
primele şedinţe se vor face interpelaţii prusian se ocupă cu idea înfiinţării
Această disposiţ’e însă nu priveşte şi depune
din partea oposiţiei cu privire la pact. unui minister separat pentru Posen şi rile de până aci, care rămân pe lângă inte
Şi Szâll va face destăinuirile necesare Prusia-vestică, ca să poată lucra cu resele ce le au azi, ci ea se va aplica numai
în această privinţă. »mai multă energie* în chestia jjglonă. la ceje ce se vor mai tace în viitor.
Toţi funcţionarii din aceste douâ t pro Firme comerciale de prima bonitate şi
Preparandiile şi noul plan de vincii vor atârna de acest minister. soliditate (societăţi pe acţiuni, asociaţiuni de
Inveţăment. Ministrul de instrucţie a anticipaţiune, etc.) îşi vor putea şi ele es-
compta cambiile la «Ardeleana» pe lângă
terminat un nou plan de învăţământ Atentat oontra şahului. Se
conclus special al direcţiunii, cu interese de
pentru preparandii. El va fi comunicat vesteşte din Teheran: In zilele trecute
netto
prin un circular, în care se vor marca au atentat la viaţa şahului, dar’ n’a
importanţa înoirilor. reuşit. Caşul s’a petrecut cu douâ sep- N ou in stitu t rom ânesc de credit.
tâmâni înainte de asta, dar’ până acum In Zerneşti este pe cale a se intemeia un
Statificarea poliţiei la noi In a fosţ ţinut secret. Atentatorul era un nou institut de credit şi economi cu numele
Ungaria. Ministrul-president a decla bărbat deghisat ca femeie, care ascun »Creditul*. Acţiunile fiind toate subscrise,
rat, că vrea să statifice poliţia din ora zând sub rochie un revolver s’a pus adunarea generală de constituire este convo
şele din provincie. la pândă în grădina palatului din Te cată ge ziua de 17 Ian. n. 1903 în Zerneşti.
Preşedintele fondatorilor: N. Garoi.
heran. A voit să împuşte, asupra şahu
Disolvarea parlamentului aus- lui, dar’ în momentul când a scos re
triao. Ziarul »Ludove Novini« e infor volverul l’a observat gardiştii şi l’au Ştiri economice.
mat, că guvernul austriac voieşte să di- prins.
solve parlamentul, fiind convins, că Fabrică în Bihor. Cum se scrie din
proiectele pactului vor fi respinse. Oradea-mare, un capitalist din Berlin va în
fiinţa în comitatul Bihorului, între munţii
Ştirea are lipsă de confirmare. Mare la ationaient. Vaşcâului şi Beinşului, o fabrică de chemi-
cale, destinând spre acest scop 1,200.000
Budgetul provisor In Austria. coroane. Vor afla aplicare la noua fabrică
1000-1200 lucrători.
Deoare-ce budgetul nu a putut fi vo B u n u l E conom *
tat de cătră Reichrath, pe anul viitor, R E V IS TĂ P E N TR U A G R IC U LTU R Ă , Convenţia telegrafo-postală între Austro-
Ungaria şi România a fost prelungită până la
guvernul e autorisat pe basa §-lui 14 — — INDUSTRIE Şl COMERCIU — -----
1 Aprilie 1903.
la un budget provisor pe şase luni. *
Laptele în formă de pulbere. Un chimsit
Tratate comeroiale. O depeşă american a reuşit să prefacă laptele într’un
Cea m ai efiină ş i loioiaiă unica foaie praf impalpabil. Să speră că invenţiunea va
din Sofia anunţă, că Bulgaria a denun contribui mult la eftinirea laptelui, care va
ţat tratatul comercial cu Austro-Unga- românească în fe lu l ei cu ituslraliuni putea să fie lesne transportabil şi mai bine
conservat.
ria. Serbia de altă parte aşteaptă de costă:
nunţarea tratatului comercial din par pe anul întreg . . . . . . 4 coroane,
tea Austro-Ungariei, dar’ speră, că la pe jumătate an . . . . . . 2 „ Biblioteca „Banal Econom1'.
încheierea de nou a tratatului, monar- pe nn pătrar de an . . . . 1 „
chia noastră îi va face favoruri, deoare Pentru Rom ânia.................. .... 15 lei pe an. Au eşit de sub tipar până acum
broşurele:
ce Serbia, cu privire la importul tot
(>!■ CASSEI DE PĂSTRARE POŞTALĂ N o . 10025. 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
mai- mare din Germania şi Rusia, vo- ţele) prepararea fânului şi păşunile.
eşte să aibă legătură comercială di Abonam entele se plătesc în a in te 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
şi se p o t fa ce cu p rim a zi a ori 3. Simânţa plantelor agricole şi sămă-
rectă cu Austro-Ungaria şi Rusia. natul lor.
cărei luni.
4. Îngrijirea plantelor agricole în cur
Prinţul Germaniei la Peters- sul vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
5. Creşterea, nutrirea şi îngrijirea ani
burg. Ziarul «Norddeutsche Allg. Zei- malelor domestice. (Zootechnia generală).
tung« crede a şti, că principele impe Dela băncile noastre. 6. Cunoaşterea pământurilor agricole
rial al Germaniei se va duce pe la mij (Agrologia).
7. Agriculura gererală (Lucrarea pămân
locul lui Ian. la Petersburg. Reducarea intereselor la »A rde tului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte instru
mente de mărunţit pământul).
leana«. Direcţiunea institutului «Ardeleana»,
Mare distinoţinne Regelui a hotărit, ca pe cambiile comeriale făcute pe 8. Ingrăşămintele (gunoirea pământuri
Sârbiei. Contele Lambsdorff, ministru termin dela 4 luni în jos, să se dee împru lor) şi lrigdţiunile (udarea pământurilor).
9—10. Prăsirea pasărilor de casă (ga-
de externe al Rusiei, cu ocasiunea au muturi, începând dela 1 Iauuarie 1903, cu liţe, koare). Găinile, curcile, găinuşelă (bibi-
dienţei solemne dela Niş, a predat Re interese de nettd 7% aşa că împrumuturile licele), gâştele, raţele, porumbii (porumbeii).
gelui Alexandru o epistolă autografă a cambiile de această natură, vor fi cu /% Preţul .unei broşuri este 30 fileri (pen
Ţarului şi insigniile ordului »Sfântul mai ieftine decât celelalte împrumuturi, ab- tru România 50 bani).
Andreiu« cl. I. cu briliante. Acesta e străgând dela aceea, că la aceste cambii nu Se pot comanda la administraţia »Bunul
Econom«, la librăria W. Krafft în Sibiiu
cel mai de frunte ord al Rusiei. Şase se vor socoti nici un fel de competinţe de la administraţia »Tribuna Poporului* în Arad
domeitori aveau până acum ordul acesta, scris. şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
ear’ Alexandru al Sârbiei a al şeptelea. A mai hotărît, ca pe viitor nu va mai Revânzâtorilor se dă rabat potrivit.
primi depuneri după cari să dee <5°/0 nici
