Page 4 - Bunul_Econom_1903_01

Pag- 4. BUNUL ECONOM Nr. 1

Planta premergătoare.

In rotaţiunea plantelor, cartofii pot ocupa ori-ce loc
Cartoful. în ceea-ce priveşte planta premergătoare. Se poate să-

măna chiar şi în ţelina spartă După cartofi urmează de
(Solanum tuberosum). regulă o cereală de primăvară.

(Baraboi, Barabule, Bologene, Brandaburce, Crumpene, Crum- Prepararea pământului.
piri, Ghibiroance, Grămciri, Hadaburce, Mere-de pământ, Napi,
Ii bine ca locul menit pentru cartofisă fie arat încă
Pere-de-pământ, Picioci, Piciorci, Poame-de pământ, Ţermer).
de cu toamnă şi la o adâncime cât de mare. In primăvara
următoare se va ara în tot caşul încă odată. O gunoire
(Reproducerea interzisă).
proaspătă suportă cartofii, deşi nu este recomandabilă la
Ceea-ce este cucuruzul (porumbul) pentru Europa de- cartofii cari sunt meniţi pentru mâncare, deoare-ce se fac
Sud, aşa este cartoful pentru hrana popoarelor Europei de- prea apătoşi şi capătă un gust rău..
Nord. Cultura ei lesnicioasă şi împrejurarea, că se des-
voaltă şi în clime mai reci, unde cucuruzul nu mai reu­ Semănatul.
şeşte, el este o adevârâtă binefacere pentru omenirea din Pentru sămenat folosim pentru cartofii de mâncare
regiunile mai reci. pe aceia, cari au un gust bun, sunt făinoşi şi au o coaje
Pe lângă că bulbii lui dau o mâncare foarte gustoasă subţire şi în fine, care au o mărime mijlocie. Pentru fabri­
şi hrănitoare, deşi nu în acel grad ca cucuruzul, se mai carea scrobelei şi a spirtului se vor alege soiurile cele mai
foloseşte cartoful pentru fabricarea spirtului şi al scrobelei. mari şi mai bogate în materii făinoase. Cartofii meniţi
Cultura lui merită o deosebită atenţiune din partea noas­ pentru nutreţ vitetor încă vor aparţinea soiurilor celor mai
tră, fiindcă întotdeauna ne dă o recoltă mulţumitoare chiar mari, însă vom alege de acelea, care conţin mai puţină
şi în aşanumiţii ani răi. materie făinoasă.
Bulbii deja încolţiţi nu sunt aşa buni pentru sămânţă,
Varietăţile.
9 ca cei neîncolţiţi, deoare-ce s’au întrebuinţat deja o parte
Puţine plante au atâtea varietăţi ca cartoful. Avem din materiile de reservă din bulbi de colţii deja iviţi. Cu
peste 1000 din ele, însă toate sunt foarte puţin constante. cât bulbii vor fi mai mari cu atât mai repede şi mai pu­
Valoarea fiecărei varietăţi, pentru împrejurările noastre, se ternic se va desvolta planta tînârâ. Cu toate acestea pen­
poate constata prin o cultură de încercare în curs de tru sămânţă vom alege bulbi mijlocii. Dacă suntem siliţi
mai mulţi ani. Ele se casificăa în prima linie dupădurata ve a întrebuinţa bulbi foarte mari, îi vom tăia în două sau
getaţiunii, adecă în timpurii, mijlocii fi târzii. Apoi după în trei părţi, îngrijind ca să nu tăiem ochii.
forma bulbului în: lungi, ovali fi rotunzi; după mărimea Cartoful începe să crească numai atunci, când tem­
bulbului în: mici, mijlocii, mari fi foarte mari; după co­ peratura mijlocie a zilei a ajuns la 10° C.
loarea coajei şi miezul bulbului în: galbeni, rosietici, rofii, Lăstarii sunt foarte simţitori contra gerurilor. Din
albaştri (vineţi) fi albi. După înălţimea fi coloarea cotoa­ acest motiv nu este permis (iertat) a semăna cartofii prea
relor; după coloarea floarei; după modul cum sunt afezaţi de vreme.
ochii pe bulbi şi în fine după-cum coaja bulbilor este mai Bulbii să plantează în rînduri sau în cuiburi. Mai
aspră sau mai netedă. Din punctul de vedere economic, bine este a se planta în rînduri, îndepărtate una de alta
valoarea cartofului se dej adecă după cantitatea recoltei şi la 60 cm. Brazdele se trag sau cu plugul obicinuit, aco­
conţinutul bulbilor în scrobeală (materia făinoasă), care perind bulbii cu brazda următoare, sau le facem cu mar­
variază între 114—24 9%- catorul sau cu muşuroitorul.
Cantitatea seminţei pentru un juger variază între
Clima. 7— 15 hctolitri. Cu cât bulbii vor fi mai mari şi pămân­
Cartofii cresc sălbateci în patria lor, adecă prin munţii tul mai bun, cu atât vom întrebuinţa mai puţină sămânţă,
din Chili şi Peru (Ameriăa-de-Sud). Ca plantă culturală ear’ cu cât bulbii vor fi maf mici şi pământul mai ne-
se cultivă în toate părţile lumii locuite de oameni, atât priincios, vom folosi mai multă sămânţă. Un hctl. cartofi
în regiunile reci cât şi în cele calde. cântăreşte în termin mediu 75 klgr.
Cartofii cultivaţi din sămânţă, precum şi cei sălbatici,
nu produc bulbi mai mari decât o prună. Numai culti­ Lucrările de întreţinere.
9
vând aceşti bulbi mai departe într’o climă mai caldă şi în După sămenat şi înainte de a răsări cotoarele carto­
împrejurări mai favorabile s’au dobândit varietăţi cu bulbi fului, şi dacă pământul a prins o coaje pe de-asupra, vom
foarte mari şi bogaţi în materii făinoase. grăpa. Mai târziu vom prăşi (săpa) burueana care se iveşte.
Imediat ce cotoarele au ajuns la o înălţime de 30—40 cm.
Pământul. vom muşuroi, cu scop ea din unghiurile cotoarelor să se

Cartofii reuşesc ca şi ovăsul în ori-ce păment, cu formeze firişoerele (stolnii), pe care se desvoaltă bulbii.
toate acestea un păment mijlociu şi chiar nâsipos, care nu Cu cât vom muşuroi mai de vreme cu atât mai bine va fi.
sufere de prea multă umezeală, ne dau recoltele cele mai Prăşitul şi musuroitul se execută cu sapa» La cartofi1
mari şi mai bogate în materii făinoase. Cu cât ereşte can-. ce sunt sămenaţi în rînduri sau în cuiburi la distanţe egale
titatea de argilă şi umezeală în pământ, Jb atât recoltele se pot folosi prăşitoarele respective muşuroitorul.
scad şi scade şi conţinutul bulbilor în materii făinoase. (Va urma).