Page 5 - Bunul_Econom_1903_01
P. 5
Nr. 1 BUNUL ECONOM Pag. 5
DIVERSE Advocatul poporului.
Medicul casei.
Mijloc de a apăra straturile (paturile)
calde contra coropârşniţelor, ar fi după asi U leiul de m igdale am are, este Animalele destinate pentru transport
gurările unui grădinar, să punem peste gu foarte mult folosit de popor, atât extern pe căile ferate sau corăbii, trebue visitate
noiul, aşezat deja, un strat de câţiva centi pentru uns, cât şi intern, deşi mai rar. Acest mai întâiu de medicul veterinar. In acest
metri de gunoiu (bălegar) de oaie. El afirmă, uleiu însă conţine o otravă foarte mare, de scop cu 24 ore înainte trebue avisat âcel
că de când întrebuinţează acest mijloc, stra aceea este recomandabil a nu-1 folosi de loc. medic veterinar, care locueste în localitatea
turile lui calde rămân intacte de coropârş- staţiunii căii ferate sau a corăbiilor şi care
niţe. O încercare nu poate strica. A pe am are se numesc acelea, care este designat de cătră autoritatea respectivă
* conţin mult sulfat de magnesie sau de na- spre aceasta. (Ord. ministrului de agricultură
Foloasele ce ne aduc bufniţele (cucu- triu, în urma cărora sunt purgative. De re nr. 40.000, §. 73 din 1888.)
vaele) s’a dovedit de repeţite rînduri. Ele gulă se bea din ele dimineaţa sau sara câte
nimicesc o mulţime de şoareci şi insecte un păhar mai măricel şi imediat după el Bisericile nu pot fi execuate. Exac-
vătămătoare, constatându-se aceasta atât prin un alt păhar cu apă obicinuită. Aceste ape tcratul oraşului Budapesta a intentat bisericet
observaţiuni, cât şi prin examinarea conţi se folosesc mai cu seamă la femei îngreu rom. catolice din suburbiul numit »Krisztina-
nutului stomacului lor. Toamna le găsim cu nate şi la persoane cu defecte la inimă. vâros» proces pentru 528 cor. 55 fileri taxe
deosebire prin tufişuri, unde fac vânătoare Acelor care sufere de catar de stomac sau de pavagiu, cerând execuţie pe edificiul bi-
-chiar şi ziua asupra rozătorului vătămător. intestine, nu le este permis a folosi ape sericei, respective întabu!area pretensiunii. Ju
In câmp, în pădure şi în curte, bufniţele amare. Bohemia şi Ungaria sunt cu deose decătoria cereuală a districtelor I—III ca
sunt atât de folositoare, încât ar fi curată bire bogate în isvoare de ape amare. In autoritate de carte funduară a respins cere
nebunie a le omorî. Ip unele localităţi, d. e. Ungaria sunt cu deosebire vestite cele dela rea întabulării, pe motiv că ora'şul fiind pa
în Schleswig-Holstein, li-se permite, fără a Buda şi Kis-Czeg. tronul bisericei, el are sâ solviască şi taxele
;fi conturbate, să-’şi facă cuiburile prin şuri de pavagiu. Apelată afacerea la tabla regească
şi grajduri. din Budapesta, aceasta a aprobat decisul ju
P e n t r u E c o n o m i decătoriei cercuale; nu numai pe motivul in
vocat de ea, ci şi pe motivul, că realitatea
PENTRU MESERIAŞI asupra căreia s’a cerut întabularea pretensiunii,
Cum putem cunoaşte o vacă bună de lapte e biserică a unei confesiuni recunoscute în
Pentru strugari. Spre a da lemnului după pelea şi perul ei. lege, deci un lucru scos din circulaţia pu
o coloare de bronz se poate întrebuinţa blică şi astfel nu poate servi de hipotecă şi
Vaci cu pelea groasă sunt arare-ori
pemanganatul de potasiu (iibermangensaures nici întabulări de pretensiuni asupra ei nu
bune pentru lapte, însă fiind de regulă de
'Kali). Pentru nuanţe deschise sâ ia o soluţi sunt admisibile.
o constituţie corporală robustă, ne dau bune
une din 1 parte permanganat de potasiu şi vite de muncă. La acele vaci, cari sunt pu
20 părţi apă de ploaie; pentru nuanţe mai ţin sau de loc îngrijite la corp, părul lor
închise numai 10 părţi de apă. Soluţiunea creşte lung şi sburlit ; coarnele încă devin Pentru femei.
mai lungi ca de obiceiu şi este natural că
să văpseşte cu un pămătuf; ea să fie rece
ugerul rămâne îndărăpt în creştere, e mai
pentru nuanţe deschise, şi ferbinte pentru
mic, prin urmare şi producerea laptelui este
nuanţe mai întunecate. După-ce se uscă co mai redusă. Supă francesi pisată.
loarea, obiectele colorate se pot lustrui sau Acele vaci, cari înclină a se îngrăşa Se tae un pui şi sâ prăjeşte în unt
polei, coloarea rămânând nealterată repede pe sub pelea de pe gât, nu sunt sau unsoare; tot asemenea şi o jumătate de
* bune vaci pentru lapte. jimblă. Se pisează amândouă într’o piuliţă
Pentru zidari. Foarte adeseori se cere Părul de pe corp al unei bune vaci apoi să pun într’o oală, peste care turnăm
dela zidari să usuce ziduri umede din clădiri, pentru lapte trebue să fie fin, mătăsos, luciu, bulion (zeamă de carne) şi să ferbe o oră.
cari s’au lucrat mai cu seamă în anotimpuri neted şi bine alipit de pele, mai ales trebue După aceea se dă prin sită, şi dacă zeama
strecurată va fi prea groasă se mai subţiează
observat aceasta pe uger. Un păr gros, ţă-
nepotrivite sau pe vreme jilavă. Un remediu cu ceva bulion. Înainte de a se servi i-se
pos, încreţit, lipsit de luciu este semn că
foarte bun pentru scopul acesta este urmă adaogă bucăţele de jimblă rumenită, lăptuci
vaca nu este bună de lapte.
torul: (salată verde, marule) şi brânză feartă bine
* şi tăiată mărunt de tot.
Păreţii se vâpsesc de repeţite-ori cu o
Etichete pentru grădinari. Toţi grădi *
soluţiune ferbinte compusă din 8/* klgr. săpun narii au obiceiul de a construi etichetele pen
şi 10 klgr. apă şi după 24 ore cu o altă tru grădină d n bucăţele de scânduri, şin Dobă de curcan sau de clapon.
soluţiune de */2 kîgr. peatră acră (alaun) în drilă, pe tare scriu cu cerneală numele flo Se grijeşte (curăţă) un curcan resp.
rilor sau a copăceilor. Un mijioc econo
4Q klgr. de apă. Aceste substanţe întră a- clapon, se pune să fearbă, se scoate binişor
mic, presentând mai multă eleganţă şi la în pelea de pe dânsul, apoi carnea de pe oase.
fund în ziduri şi lasă la suprafaţa zidului un
demână fiecăruia, consistă în a lua hârtie Se toacă bine carnea cu miez de jimblă (fran
strat subţire, care este incolor şi se ob groasă, carton, a-’l tăia după mărimea ce zelă), se pun întrânsa 5—6 ouă, puţină sare,
servă numai, dacă se examinează zidurile cu voim a face eticheta şi scriem pe acest car piper, boabe de enuper, scorţişoară şi coaje
acurateţa. ton cu îngrijire după dorinţă. Dacă cer de lămâie. Se amestecă toate bine împreună
* neala s’a uscat bine, să se moaie aceste car şi din această tocătură se face o turtă (plă
Pentru conditori şi cofetari. La le toane în unt-de-lemn, se se lase a se usca cintă) groasă ca de un deget. Se taie apoi
şi a le muia a doua-oară. Aceste etichete
garea borcanelor şi altor vase se foloseşte, şuviţe de limbă, şuncă (jambon), picioare de
resistă şi la ploaie şi la soare. vacă, iepure, slănină şi crastaveţi muraţi şi
în timpul mai nou, în loc de aţă sau sfoară,
* ţ se pune tot rânduri în tocătură. Apoi turta
inele de gumi elastic {cauciuc). Aceste devin se îndoieşte în două şi se înveleşte în pelea
adeseori tari şi apoi se' rup foarte uşor. Să Eftinirea sării pentru vite se adevereşte. curcanului. Se înfăşoară în o pânză curată,
Ministrul r. ung. de finance a înaintat proiec
pot însă muia iarăşi, dacă le punem într’un pe care o coasem laolaltă la capete şi o fer-
tul de lege dietei, prin care sarea pentru
amestec de 1 parte amoniac şi 2 părţi apă, bem tot în zeama, în care s’a fert curcanul.
vite va costa pe viitor numai 6 cor. pe După-ce a fert în deajuns se ia şi se pune
- r lăsându-le acolo 5 minute. Inelele îsi recâs- la teasc (presă) şi după-ce s’a recit se taie
»
>
tigă elasticitatea lor. Tot astfel putem face maja metr., în loc de 10 cor., cum a fost
până acum. Legea va întră în vigoare pro felii şi se serveşte rece la masă cu oţet şi
şi cu alte obiecte de cauciuc, care s’ar fi unt de lemn.
babil la 1 Februarie a. c.
întărit.
