Page 1 - Bunul_Econom_1903_02
P. 1

Anul  IV.                                   Orăştie,  18  Ianuarie  n.  1903.                                       Nr.  2














                    .REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  Şl  C0MERC1U

        ORGAN  AL:  „Reaniunli  Economice din Orăştie"  şi  „Reuniunii  romane do  agricultură din comitatul  Sibiiului".


                    A B O N A M E N T E :                          A  PA  R  E-                              I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.):  jumfita'e  an  2  cor.  (1  fl.)                        se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e
                Pentru  R o m â n i a   15  lei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.                  Abonamenţelt  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
           C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRA RE  POŞTALE  Nr.  10025.                                       C-TUL  CASEI  DE  PASTE ARE  POŞTALE  Nr  10025.

                                                    omoară  şi  care  dă  ocasiune  streinilor  şi  folosul  nostru,  avem  următoarele  de
          Cam sporim venitele agricnltornlni ?      şireţi  a  se  folosi  de  munca  şi  totodată  observat:

                                                    de neştiinţa noastră.                           Lucrarea  mai  îngrijită  a  pămân­
             Suntem  încă  în  acel  timp  al  a-        Dacă  resumăm  sfaturile,  ce  trebue  tului.  Arături  adânci  făcute  la  timp  şi
        nului,  când  lucrările  câmpului  stau  urmate  numai  şi  numai  pentru  binele      în  mod  potrivit.  Tot  asemenea  şi  cele-
        aproape  pe  loc  şi                                                                                     n  lalte  lucrări  ale  pă­
        avem  deci  timp  a                                                                                        mântului"  executate
        ne  ocupa  şi  cu  de-                                                                                     cu  cea  mai  mare în­
        ale  minţii.  Avem                                                                                         grijire.
        timp  să  cetim  ceva                                                                                          Gunoirea din bel­
        folositor,  şi  conve­                                                                                     şug  a  pământului,
        nind  mai des  cu se­                                                                                      căci  de  unde  tot iei
       menii noştri  mai ex­                                                                                       şi  nu  mai  pui  îndă-
       perimentaţi,  ne  pu­                                                                                       rept, nici Dzeu nu-’ţi
       tem  sfătui  asupra                                                                                         mai  dă.
       modului cum am pu­                                                                                              „Precum  Vei  sâ-
       tea să  ne  îmbunătă­                                                                                       mena  aşa  vei  şi  re­
       ţim  soartea  noastră                                                                                       colta",  este  uri  ade­
       de  agricultor.                                                                                             văr  sfânt.  Deci,  tre­

           Nu  este însă de-                                                                                       bue întrebuinţată nu­
       ajuns a primi sfaturi,                                                                                      mai o  sămânţă bună,
       trebue  să  le  şi  ur­                                                                                     proaspătă, curată de
       măm,  un  lucru,  pe                                                                                        seminţe străine şi de-
       care  prea  puţini Ro­                                                                                      !a plante desoiu bun,
       mâni  de-ai  noştri  o                                                                                      care promit recoltele
       fac.  Te  ascultă  cu                                                                                       cele  mai  bune.
       evlavie,  te  aproabă                                                                                           Ingrijirei  semă­
       în  toate  şi  promite                                                                                      năturilor  trebue  în­
       a  face  cutare şi  cu­                                                                                     că sâ dăm o  luare  a-
       tare  lucru,  că singur                                                                                     minte deosebită, ast­
       vede  că  ar  fi  lucru                                                                                     fel  este:  plivitul,  să­
       bun  etc.  etc.  şi  care  *                                                                                patul,  muşuroitul  şi
       este  urmarea?  In                                                                                          alte  lucruri  de  felul
       cele  mai  mu te  ca­                                                                                       acesta.
       şuri,  când  vine  a  le                                                                                        Recolta să  se fa­
       pune  în  executare,                                                                                        că la  timp, nici prea
       tot  după  calapodul
                                                                                                                   curând  însă  nici  în-
       vechiu,  ruginit  mer­
                                                                                                                   târziând  prea  mult.
       ge  înainte,  sau  mai
                                                                                                                   Adâpostirea  ei  ho-
       bine  zis:  rămâne  fie
                                                                                                                   tăreşte  asupra  va-
       loc,  ceea-ce  în  ziua                                                                                     loarei  recoltei.  Dacă
       de astăzi însemnează                                                                                        avem  grâne,  trebue
       tot atâta cu:  a merge                                                                                      duse  la  vânzare  cu­
       înafioi. Trebue sâ ne                                                                                       răţite  şi  sortate  (a-
       lâpădăm  de  această                                                                                        lese)  şi  îndată  ce
       nepăsare,  care  ne                           Prima  portocală  (ve«: „Foiţa ')                             căpătăm un preţ po­
   1   2   3   4   5   6