Page 2 - Bunul_Econom_1903_02
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 2
trivit pe ele; altcum scad în cantitate __ DELA REUNIUNILE NOASTRE d-na Costanţa Batcianu, care a contribuit'30,
şi şe prăpădeşte mult prin diferitele d-şoara A. Oltean 20, ear’ domnii: adv. Dr.
animale vătămătoare. înştiinţare şi apel E. Pătăcian: 10 şi, G. Borzea, notar corn. 2
Ce priveşte animalele noastre de cor. Următorii domni oaspeţi veniţi din Ro
în oansa albumurilor Reuniunii agricole mânia, contribuiră şi anume: S. Beloescu 10,
casă, să observăm: Să nu ţinem mai din comitatul Sibiiului.
D. Ureche 5, C. C. Georgescu 2, N. Manole
multe vite decât, câte putem nutri fi 5, C. Roth 5 şi N. Mondrea 18 cor. 92 bani
adăposti bine. Mai mult folos avem (Urmare şi fine din nr. 52). (20 Iei).
Comitetele vrednicelor noastre Reuniuni
dela o singură vită bine hrănită şi în Zilele trecute am primit dela întemeie
de femei, de asemenea preotesele, învăţăto-
grijită decât dela două lihnite de foame torul şi directorul băncii naţionale a României,
resele, notărăşiţele şi peste tot doamnele
şi adăpostite rău. noastre, îndoeaU nu încape, vor premerge dl E Carada, o scrisoare, în care acest ge
»Curăţenia face cât jumătate din cu bun exemplu, atât în alegerea şi strânge neros şi ilustru patriot s’a declarat gata a
cumpăra din albumurile tipărite exemplare
hrană* *. Aşadar’ să nu cruţăm osteneala rea cât şi înzesttarea cu numiri în regulă a
în preţ de 500 lei.
de a ţinea atât corpul vitelor cât şi obiectelor de trimis. Rândul e acum la cărturarii noştri, că
grajdurile lor în cea mai desăvîrşită De când cu exposiţia, fâcut-am un mo rora Ie adresăm rugarea să binevoiască a
dest început cu strângerea de brodării (chin-
curăţenie. contribui, care cât poate şi-’l trage inima de
îngrijeşte la timp să ai totdeauna diseli), ţesături şi alte obiecte foarte vechi, dragul unei lucrări de mare interes cultural
îngăduit fie-ne să reînoim acum, şi prin tipar,
nutreţ îndeajuns. Pentru o vită, slăbită şi naţional, cum este edarea albumurilor des-
rugarea de a ni-se trimite in cinste asemenea
din causa lipsei de hrană, perzi de două obiecte, pe seama colecţiei începute. amintite.
ori atâta nutreţ şi timp pânâ-ce o aduci De altcum gata suntem a şi cumpăra Intre cei cu dare de mână şi pătrunşi
de importanţa albumurilor se vor afla, aşa
In starea, în care a fost mai nainte. pe bani ceea-ce ni-s’ar imbia, cu preţuri fi sperăm, şi de cari vor ţinea să contribue cu
Cu deosebire animalele tinere, care reşte moderate. sume mai mari Reuniunile noastre de femei
La cumpărare vom da întâietate obiec
sunt în ereştere, trebue bine hrănite. vor aduce şi ele prinosul cuvenit, deasemenea
telor, cari s’ar fi deosebind prin frumseţă
Dela această epocă depinde însuşirile celelalte reuniuni culturale în frunte cu »Aso-
aristică şi vechime neobicinuită, aparţină ele
bune şi frumoase ale vitei desvoltate. Ia industria casnică sau fiind modele ori vase ciaţiunea», institutele economico-financiare,
Mai trebue îngrijite şi celelalte ra străvechi, scule de lemn sau de metal, icoane, cărturarii orăşeneşti şi toţi şi toate cari vor,
împreună cu noi, să înalţe arta ţărancei ro
muri ale agriculturii, precum sunt: cărţi, lucruri filigrane şi c. 1. Binevenite vor
mâne şi să dee acului şi războiului românesc
pomăritul, creşterea legumelor, viile etc. fi mai ales obiectele de însemnătate istorică avântul meritat
Vre-o meserie pentru timpul de sau artistică. In faţa muncei ce îndeplinim şi a jert
Ca de încheiere amintim pe scurt, că
Iarnă este un mijloc ajutător şi isvor felor grele ce pe altarul neamu'ui aducem,
la pregătirea alor 9 albumuri se cer spese
nesecat de avuţie pentru agricultor. cu dragă inimă, cu abnegaţie şi zel fără pre
de peste 7500 cor., poate şi mai mari.
Trebue să căutăm ca cu timpul să gă- Această sumă, negreşit foarte mai e get, întemeiată apare speranţa că, în scopul
;sim în fiecare casă de agricultor şi pentru o Reuniune ca a anoastră, se va pu copiărei, se vor trimite obiecte frumoase şi
originale din mai toate ţinuturile româneşti
câte o meserie, fie ea cât de simplă. tea acoperi abia pe jumătate din vânzarea şi că în acelaşi timp vor incurge, pe seama
Ea va contribui mult la bunăstarea albumurilor de tipărit. Pentru acoperirea con confecţionării albumurilor, număroase daruri
siderabilului rest trebui-va să intervină obştea
ţăranului. în bani, cum şi obiecte foarte vechi, pe seama
românească, în serviciul şi cinstea căreia puse
Toate acestea în legătură cu sîr- colecţiei atinse mai sus.
vor fi albumurile noastre.
guinţa şi muncă fără preget, trebue
Colecta s’a fost deschis, la exposiţie, D em etriu Com şa,
să-’i înalţe, dacă vor fi si cruţăton şi prin amicul şi vicepresidentul nostru Dr. D. prezidentul „Reuniunii române de
temători de Dumnezeu. P. Barcianu cu suma de 100 cor. Au urmat agricultură din comit. Sibiiului4*.
F O I T A »Haide, zice, aşa-nainte!
9 »Asta-i semn că merge bine. P rim a portocală.
»Dracu-i drac, dar cât îmi pare (Veri tabloul).
• Tot nu-’i meşter el ca mine!
e măgar! *’
Italia-de-Sud este una din ţinuturile
In sfîrşit cu-ncetu-ajunge fericite, care nu cunoaşte iarna, aşa precum
Un Ţigan, precum se zice, Ca nimic să nu-i mai dea— este la noi. Căldura şi un aer senin pre-
Nu ursar ori lingurar Nici un paiu batîr, de zare,. domneşte acolo, desfătând lumea cu fruc
Ci de cei-ce şed prin ^ate, Şi nici apă chiar se bea... tele cele mai felurite şi mai delicioase. Acolo
Căpătase-un biet măgar. Şi umbla fudul Ţiganul este ţara lămâilor şi a portocalelor. Cine nu
Dar făcendu-’i hojma slujbe Povestind la toţi prin sat ştie, câtă bucurie şi plăcere face mai ales
Ce-un măgar putea se facă, Cum deprins-a el măgarul copiilor portocalele. Şi nu numai pe la noi,
începu cu-ncet Ţiganul, Să trăiască nemâncat: unde sunt rari şi trebue să le plăteşti scump
Vita lui, să nu-’i mai placă: • De-acum n’am de dînsul grijă, negustorului, dar’ şi pe acolo, unde cresc
li găsea cusur acuma, »Pot să-’l las ori-cât îmi place ca merele la noi, face multă plăcere acest
Zicând: Doamne, ce păcat • Şi, la drum de vreau să umblu, fruct delicios.
»Asa vită muncitoare »Cheltuială nu-mi mai face. Pe la începutul iernii noastre, este
i
• S’aibă darul de mâncat! »Pot de-acum în voe bună acolo recolta principală a portocalelor. Mi
Şi-ncepu de aice-n colo »Tot să-î port şi ear să-’l port!.... cul ştrengar, de pe ilustraţiunea noastră, a
Din tain se-’i tot scurteze Dar acasă când vinit-a primit prima portocală din sesonul acesta, f
Ca să vadă n-or fi chipuri Şi-a găsit măgarul mort. Nu ştim ce să admirăm mai mult în măes-‘
»
De mâncat să-’l dezbăreze. * tria, cu care a reprodus desenatorul aces
• Ce măgar!! Să piară-ţi place
* tui tablou: seriositatea micului, cu care în
Azi scurtează, mâni scurtează • Dobitoc nejudecat, cepe a curăţi coaja fructului sau bucuria-
Si cu cât mai mult scurta • Tocmai când se deprinsese ascunsă ce se reoglindeşte la plăcerea ce
El videa că şi măgarul »Să trăiască nemâncat!...» va simţi gustând din el ? In tot caşul este
Mânca numai cât îi da. T. H . Speran ţă. o icoană bine nimerită.
. *
