Page 4 - Bunul_Econom_1903_02
P. 4
P»g- 4. BUNUL ECONOM Nr. 2
Cartoful. Napul pentru nutreţ
I
(Solanum tuberosum). si de zahăr.
(Sfecla, Brosba). (Beta Yiaris).
(Baraboi, Barabule, Bologene, Brandaburce, Crumpene, Crum-
piri, Ghibiroance, Grămciri, Hadaburce, Mere-de pământ, Napi,
Pere-de-pământ, Picioci, Piciorci, Poame-depământ, Ţermer)
Napul (sfecla) se cultivă pentru rădăcinile sale, cari
(Reproducerea interzişi). servesc ca nutreţ pentru vite şi pentru fabricarea zahăru
(Urmare şi fine).
lui şi a spirtului.
Recolta. Varietăţi.
Până-ce cotoarele sunt încă verzi, nu este permis a Deosebim două varietăţi principale: napi pentru nu
recolta cartofii, deoare-ce bulbii nu sunt încă deplin treţ (sfecle furagere) şi napi (sfecle) pentru fabricarea za
des volt aţi. Vom aştepta deci cu recolta până-ce cotoarele hărului.
sunt uscate. Timpul acesta variază intre Iulie şi Octomvrie Napii de nutreţ trebue se conţină multă materie hră
după soiul cartofilor cultivaţi. nitoare (proteină). îi cunoaştem pe rădăcinile lor volumi
Recolta însăşi se execută ru sapa sau cu plugul pen noase (mari), şi care cresc aşa, că capetele lor ies din
tru scos cartofii. Acest din urmă îl folosim la întinderi pâmănt.
mari. £1 samănâ cu plugul obicinuit; corpul plugului, însă, , Varietăţile albe de formă sferică (globoasă) precum
este înlocuit cu un corp cu două brăsdare, ear’ cormana şi cele roşii lungi sunt recunoscute de cele mai bune
cu nişte beţe de fer aşezate în lung. In cas eventual, plugul pentru nutreţ.
acesta îl putem înlocui şi cu plugul obicinuit; în tot ca Napii pentru fabricarea zahărului, trebue să conţină
şul le vom purta destul de adânc, ca să nu rămână bulbi cât se poate de puţină proteină, în schimb însă mai mult
în pâmănt. Bulbii scoşi cu plugurile se culeg cu mâna. zahăr (10 14%) Ele sunt mai mici. Vom alege varietăţi,
In urmă grăpând locul, tot mai putem culege încă o parte a căror rădăcină creşte numai în păment şi nu se ramifică.
însemnată de bulbi, şi la arătura următoarer din aceaşi
Clima
toamnă ear’ vom mai avea ocasiunea a culege ceva bulbi.
Când avem întinderi mari de tot de recoltat cartofi, Napii de nutreţ se pot cultiva în tot locul unde
atunci după-ce am strîns bulbii scoşi de plug, vom aduce reuşesc încă grânele de toamnă. Napii pentru zahăr re-
porci pe aceste locuri, cari strîng singuri bulbii rămaşi în cer însă o climă mai călduroasă. Cu cât va fi mai căldu
păment. roasă cu atât şi cantitatea de zahăr va creşte în rădăcini.
Cantitatea recoltei variază foarte mult după climă,
PămentuL
păment şi soiul cartofilor. Astfel de pe un jugăr putem
recolta 50—150 hctl. ear’ în termen mediu 100 hctl. Napii recer un pământ fertil (roditor) şi umed mai
ales în climele mai secetoase. Un păment mijlociu sau
Păstrarea cartofilor. mârnos le convine mai bine. Nu reuşeşte pe locuri uscate,
nesipoase precum nici în argilă şi pe locuri băltoase.
Cantităţi mai mici de cartofi să păstrează peste iarnă
mai bine în pivniţi uscate şi bine aerisate. Conservarea va fi Planta premergătoare.
şi mai bună, dacă bulbii nu-’i aşezăm direct pe păment,
Napii se samenă de regulă după o cereală de toamnă.
ci pe un gratar de laţi snu pe un strat de cărbuni de
Cu deosebire bine reuşeşte după săcară de toamnă. Napii
lemn. In tot caşul înainte de a-’i aşeza în pivniţe, bulbii
sărăcesc foarte mult pământul, de aceea nu este ertat
vor fi uscaţi şi curăţaţi de păment şi cei vătămaţi sau pu
a-’i sămăna decât tot la patru ani, cel puţin, pe acelaşi loc.
trezi separaţi de cei sănătoşi.
Cantităţi mai mari de cartofi îi conservăm peste iarnă Prepararea pămentului.
în gropi. Facem gropi de 1—15 metri lăţime şi până la
Deoare ce napii vin, de regulă, după o cereală de
0 5 metri adâncime. Lungimea depinde dela cantitatea
toamnă, vom ara miriştea încă de cu toamnă. Această
cartofilor. In aceste gropi punem bulbii până la suprafaţă,
arătură o vom face cât se poate de adâncă, fiind că ră
apoi îi aşezăm în formă de coperiş. Apoi aşternem peste
dăcinile napilor întră şi până la 1 metr. şi mai mult în
ei un strat de pae, rogoz, trestie etc. şi îi acoperim în
pământ. O îngrăşare proaspătă cu bălegar (gunoiu), napii
urmă cu păment, la început într’un strat mai subţire şi
o suportă ba chiar le prieşte foarte mult. Cu toate acestea
apoi, treptat cu gerurile mai mari, până la 0‘5 metri gro
pentru napii de zahăr vom gunoi locul cu un an înainte,
sime. Primăvara când începe a să încălzi, subţiem trep
fiind-câ gunoiul proaspăt favoriseazâ producerea proteinei
tat acoperemântul.
şi a cenuşei în socoteala zahărului. Ingrăşemintele le in
troducem în pământ de cu toamna. Primăvara urmează a
doua arătură.
(Va urma).
