Page 5 - Bunul_Econom_1903_02
P. 5
Nr. 2 BUNUL ECONOM ___________ ___________ Pag- S
Ce priveşte tratamentul la otrăviri prin într’o soluţiune aproape concentrată de stam-
Advocatul poporului. brânză stricată, trebue mai întâiu să che nichlorid (Zinnchlorid). Timpul cât trebue să
măm medicul, care va prescrie mijloacele fie expuse obiectele ruginite înfluinţei acestei
necesare pentru a îndepărta neajunsurile soluţiuni, diferă după grosimea stratului de
Pentru oonscrierea cailor fiecare pro ivite, apoi vom căuta a combate slăbiciunea rugină. De obiceiu 12—24 de ore sunt de
prietar de cai aste dator a anunţa până la corpului prin vin, cafea neagră şi alte bău ajuns Este de observat insă ca nu cumva să
«finea lui Ianuarie primăriei locale, numărul turi iritătoare de nervi. căci acesta se formeze un excedent prea mai i
-cailor în a căror posesiune este. Acest ter de acid, alterează şi ferul. După ce se scot
min, de altcum se publică totdeauna cu 24 L a a rsu rile m a i uşoare trata obiectele din baea aceasta, să clătesc mai întâi
zile înainte. (Art. de lege XX. din 1873. — mentul se resumă mai mult la alinarea du cu apă, după aceea cu amoniac d să uscă iute.
Ord. minist. de honvezi nr. 16.500 d n 1891). rerilor, decât la vindecarea părţilor vătămate, Spre a evita ruginirea dm nou, este bine a
care nu o putem grăbi prin nici un mijloc. unge obiectele cu vaselină.
Asociaţiunile de muncitori, înainte de Pentru alinarea durerilor la arsuri mai
a întră în activitate, trebue să-’si substearnă uşoare se întrebuinţează de regulă, acoperi
statutele lor în trei exemplare, dimpreună rea pelei vătămate cu ceva, ce împedecă P e n t r u E c o n o m i
cu cererea de autorisaţiune, ministrului de aerul să ajungă la rană, ceea-ce produce
interne şi anume: în oraşe prin primarul durerea. Comprese (oblojeli) cu apă rece, Cum trebue să dăm nutreţul cailor,
oraşului, ear’ în provincie prin vice-comitele care se folosesc mai des de cătră neştiutori, cari nu mănâncă bine?
(alispân), (Ord. minist. de interne nr. 1508 nu sunt recomandabile, fiind-că ele se în Mâncătorilor răi trebue să le dăm nu
«din 1875). călzesc repede şi prin 'schimbarea lor se treţul totdeauna în porţiuni mici. Astorfel
produc noue dureri. Partea arsă resp. opă
de cai ovăsul li-’l punem înainte totdeauna
rită o presărăm mai bine cu făină, tărîţe,
numai câte o mână şi nu dăm altul până-ce
D I V E R S E cretă pisată, etc. sau o ungem cu unt-de- nu l’au mâncat pe cel dintâiu. Prin această
lemn. A turna cerneală peste rană poate
procedură îi dedăm a mânca treptat tot mai
deveni periculos, fiind-că de multe-ori con
La încălzitul (arsul) cuptorului pentru mult Tot asemenea se recomandă acest
ţine anilină, care este foarte veninoasă.
pâne câştigam foarte mult din lemne şi timp, metod şi la caii cari mănâncă încet şi su-
Ungerea cu colodiu încă nu este recoman
•dacă purtăm grija, ca pe cât este posibil, flând mereu în ovăsul din uluc îl umezesc
dabilă. Dacă se ivesc beşici, lucrul princi
să ţinem vatra cuptorului liberă de cenuşe pal va fi: să spargem beşica şi să stoarcem şi apoi nu-’l mai mănâncă.
şi tăciuni. Cenuşa ferbinte îngrămădită, îm- Ordinea, ce trebue să observăm la nu-
fluiditatea (zama) din ea. Să nu rupem
pedecă circulaţiunea aerului înferbântat, prin tfirea cailor este: Mai întâiu dăm ovăsul,
însă şi peliţa de deasupra ei, ci să căutăm
urmare cuptorul nu se încălzeşte de-o po apoi fânul şi în urmă adăpăm. Prin ovăs
ca ea să se alipească cât se poate de bine
trivă, aşa că partea de sus devine mai caldă se alină mai întâiu foamea şi pe când el
de rană, apăsând uşor pe ea cu ceva moale,
ca cea de jos şi astfel şi pânea rămâne pe se mistue în stomac, calul mănâncă încet
d. e. o bucată de bumbac (vată). Rana o
partea de jos necoaptă, pe când coaja ei fânul. Este foarte greşit a adăpa imediat
ungem apoi cu o alifie făcută din apă de
de-asupra se arde. Tot din această causă să var şi ulei de in sau punem pe ea bumbac după ovăs, fiind-că atuncea apa ia cu sine
lipeşte apoi şi cenuşa pe coaja din jos, care o parte din ovăsul încă nemistuit De aceea
(vată) purificată (curăţită) de unsoare şi care
rămâne moale. adăpăm totdeauna mai la urmă.
* se poate cumpăra din apotecă. Bumbacul
Mierea de stup păstrată în locuri acesta nu-’l schimbăm, ci mai punem altul
umede, trece uşor în fermentaţiune (dos peste el, dacă e trebuinţă, până-ce cade
pire), aşa că nu se mai poate mânca. Ca dela sine singur de pe rană. pentru femei.
să-'i readucem gustul cel bun, procedem în
următorul mod: punem mierea într’un vas
de tinichea (blech) smălţuit, care îl aşezăm PENTRU MESERIAŞI Cartofi prăjiţi cu smântână.
Se unge cratiţa cu unt sau untură de
într’alt vas mai mare, pe ceva, ca să nu a-
porc şi se presară cu pesmet pisat (Semmel-
tingă fundul. Intre aceste două vase turnăm Pentru tinichigii. Apără^rile de tiniche
brosel) apoi se aşează în ea cartofi ferţi şi
apă şi le punem la foc. Cu ocasiunea fer- (pleu) ale lampelor, cari sunt văps te cu co
tăiaţi felii un rînd, şi alt rînd de smântână,
berii apei punem în miere cretă pisată foarte loare albă de uleiu, se înegresc în curând,
presărând pesmete peste fiecare rînd. Putem
mărunt. După un timp oareşi-care luăm mie arzându-se părţile organice (uleiul de in) ale
pune printre cartofi şi felii de ouă ferte vârtos.
rea dela foc şi strîngem spuma ce s’a for colorii. Pentru a dobândi o coloare durabilă,
mat deasupra ei, care conţine creta si fer se ia oxyd de zinc (Zinkweiss) amestecată In urmă se pun la cuptor (rer) să se coacă.
*
mentul. Mierea rămasă a recăpătat gustul şi cu o soluţiune de silicat de potaşă (Was-
bunătatea ei dela început. serglas) de 40—59° R., intr’o consistenţă ase Costiţe de porc pe grătar.
menea co'orii de uleiu şi lesne de luat cu o La costiţele de porc se lasă puţină
pensulă. Faţa de metal, care trebue vâpsită, grăsime, apoi Se turtesc şi li-se dă o formă
se curăţă mai întâiu bine şi fiind de zinc, se frumoasă; se presară cu sare şi cu piper
Medicul casei. ai găseşte cu acid muriatic. După aceea se pe amândouă părţile şi se lasă să se frigă
spală cu apă şi se unge de mai multe-ori pe grătar.
*
cu văpseală. Intre fiecare ungere trebue să
O tră viri p r in brânză să ivesc se aştepte câtva timp. Dacă sunt a se văpsi Corăbioare.
•când consumăm brânză proaspătă trecută Se amestecă cinci linguri de unt topit
feţe mai mari, să nu se amestece prea multă
în putrejune sau şi brânză veche stricată. cu 15 linguri de zahăr pisat, un ou întreg
văpsea deodată, fiind-că, aceasta se îngroaşă
Aceste otrăviri se arată prin tot asemenea şi un gălbenuş. Să frământă apoi bine cu
şi se întăreşte foarte iute.
semne ca şi colera, adecă prin vărsături şi * făină, până-ce se face un aluat vârtos, cam
diaree fvarte violente. Simptomele otrăvirii Pentru ferari, lăcătari şi alţi profe ca cel de colaci. Din acest aluat se face
se ivesc adese chiar după o jumătate de sionişti, cari lucrează cu fer. De multe-ori turtişoare, se pun pe o tavă unsă cu sper-
oră, de regulă însă după 1—2 ore, arare este foarte greu, uneori chiar imposibil a manţet sau ceară, se pune pe fiecare turti-
ori după 5 ore. De regulă îmbolnăvirea delătura rugina de pe fer prin pilire sau şoară câte o migdală şi se dă la cuptor.
trece în 12—24 ore, sau înregistrat însă şi ascuţire. Foarte uşor însă se pot curăţ! o- Se servesc presărate cu zahăr pisat.
caşuri de moarte. I biecte, cari sunt tare ruginite, dacă să moaie
