Page 2 - Bunul_Econom_1903_03
P. 2

Bag.,  2 ____________________________BUNUL.  E.CQN.Q1&,         -             _________________________ .     .       Nt.  3

       muntoase  ale  patriei  noastre,  a* fi  înlo­  Deosebit  de  aceasta  adăruit;  o  viţea
      cuite  cu  timpul  prin.  cele  roşii.      rasă  curată  Pinzgau,  memh$ilui  I.  Cloaje        DIN  LUME
                                                  din JBoiţaf  dodf pi  rdsă  de  wriesland,  mem­
            Nu  este  îrîâfe  destul  a  ne  procura
                                                  brilor-; I ban  şi  facoi>  Beu  din  Apoldul-'   i   ■'   * '* S     T     f*
      astfel f de  vite,  trebue  să  le  dăna  şi  ou-   rom.;  găini  rasa  Ployrnonts  Rocks  la  patru   Dezminţire.  Ştirea,  că mai multe
      trgjţul, • îngrijirea  şi  adăpostul  la  care  membri;  a  împărţit  membrilor  ei.  33  mii  vase  de  tesboiu  austria ce  vor  pleca  In
      sunt  obicinuite  în  patria  lor,  altcum  o  pădureţi  (meri,  peri,  (pruni,  gutui,  cireşi  şi   apele  Asiei mici, • ca  se  presioneze  ;a-
      păţim  mai  teu  decât  cu  vitele  noas­   caise)  în  37  comune;. '.seminţe  de  trifoiu,  lu-   supra  Turciei,  se  desminte.  E  vorba
                                                  cemă,- napi (sfedţ)  de^fiutreţ   cânepă  ita­
      tre  albe.                    .  ; r,                                                  de  manevrări.
                                                  liană  în  34  comune;  lo  tovărăşii  agricole  şi
                                                  10  însoţiri  săteşti de  credit  şisţem  Raiffeisen,
                                                                                                  Froieotele  militare  la  dietă*
            DELA  REUNIUNILE  NOASTRE             din  tot  atâtea  comune,  au  fost  ocrotite  de
                                                  Reuniune.  De  maşina  de şim inat  şi  grapa  în  şedinţa  din  21  Ian.  n.  a  dietei,  mi-
                                                  de finaţe  a Reuniunii ş’au folosit în mod gra­  nistrul-preşedinte  Coloman  Szeli  a  fă­
               Adunarea  generală
                                                  tuit patru  comune.  Ini  fine-:  a  conlucrat  dim­  cut propunerea,  ca în  şedinţa  de Vineri
                           a
                                                  preună  cu  zelosuP protopretor  dl P. Dragits,   să se înceapă desbaterea  proiectelor mi­
      „Beunixmii  române  de  agricultură  din  ottul   la  lucrările  pregătitoare  pentru  întemeierea
              Sibiiului"— în  Bun gard.           şcoalei  practice  de  agricultură  din  Silişte.  litare.  Barabas  (independist)  a  cerut  că
                                                                                              proiectele  să  se  ia  dela  ordinea  zilei.
            A  14-a  adunare  generală  a »Reuninnei   Acest  raport  se  ia  cu  plăcere  la  cu­  Rakovszky  s’a  alăturat  la  cele  zise  de
      române  de  agricultură  din  comit.  Sibiiului«,   noştinţă.  Gestiunea  financiară  pe  anul  1901   Barabas.  Majoritatea  a  decis  ca  desba­
      s’a  ţinut  în  comuna  mare  Bungard  (lângă   fiind  găsită  în regulă,  comitetului  i-se  dă  ab­
      Sibiiu)  la  28  Dec.  n.  a.  tr.          solutoriul.  Se  votează  proiectul  de ' budget  pe   terea  să  se  înceapă  Sâmbătă.  Cele trei
                                                  1903,  care  provede  2410  cor.,  atât  la  veni­  partide  oposiţionale  au  anunţat  resis-
            Din  partea  comitetului  erau  presenţi:
                                                  turi  cât  şi  la  cheltueli.  In  locul  devenit  va­  tenţa  cea  mai  energică  în  contra  pro­
      preşedintele  reuniunii  dl  D.  C o m ş a   şi  se­
                                                  cant  prin  moartea  dlui  G eo r ge  D o r d e a
      cretarul  ei  dl  V.  T o r d ă ş | a n u,  ear’  încă-                                iectelor.
                                                  se  ac/amează  membru în  comitetul  central  dl
      pătoarea  sală  a  nouei  scoale  abia  putea  cu­
                                                  Toma  Ciora,  proprietar  în  Bungard.           Albanezii  contra  reformelor.
      prinde  membrii  reuniunii,  dimpreună  cu  tot
      ce  a  avut  Bungardul  mai  inteligent  şi  mai   După  toate  acestea  dl  preşedinte  ţine   Albanezii  ţin  în  continuu  întruniri,  în
      bun,  precum  şi  câţi-va  oaspeţi  din  Sibiiu.  o  instructivă  conferinţă  despre  „Cultura pă-   cari  protestează  contra  reformelor.  Gu­
                                                  mentului  după  comasare",  care  a  fost  foarte
            După  serviciul  divin,  dnul  preşedinte                                         vernul  turcesc  ar  fi  declarat  Albanezi­
                                                  bine  venită,  deoare-ce  hotarul  Bungardului
      deschide  adunarea  printr’o  scurtă  vorbire,
                                                  încă  s’a comasat  de, jurând, .cţea-ce schimbă   lor,  că  executarea  reformelor  e  deo­
      dând  cuvântul  dlui  secretar,  care  schiţează
      activitatea  comitetului  în cursul  anului 1901,   cu  totul  modul  de  cultură (de. până  acuma  camdată  provisorică  şi  după  trei  luni
      conform  raportului  general,  cate  s’a  distri­  şi  mai  a %                efţt<i; o,  vor fi luate în considerare şi dorinţele lor.
      buit  membrilor  la  timpul  seu.           chestiune  capitală  pentru  Bungărdeni,, cari
                                                  prevăd  piaţa  Sibiiulyi. cjj  acest, articol.   Besooala  !n  Macedonia.  Mi­
            Din  cele  expuse  de  d-sa  resultă,  că
      comitetul  Reuniunii  s’a  presentat  în  cursul   La  orele  4  d.  a.  conferinţa  se  termină  nistrul  de  finanţe  bulgar  a  declarat
      anului  1901:  în  trei  comune,  ţinând  întruniri  şi ,eu  ea  înehee  şi  preşedintele  Reuniunii  într’un  interviev,  acordat  unui  redactor
      agricole  şi  anume  în  comunele  Loman,  Se-   adunarea  generală  a  ei.  Dl  preot  din  locali­  dela  »Figaro«,  că  neîndeplinirea  grab­
      beşul-de-jos  şi  Ţichindeal;  în  Ilimbav,  unde   tate,  ţine  a  mulţumi  oaspeţilor  veniţi  şi  în
                                                                                              nică  a  reformelor va  aduce  cu  sine  o
      a  arangeat  o  exposiţie  de  vite;  apoi în Apol-   special  preşedintelui  Reuniunii  pentru  inte­
                                                                                              răscoală  generală  în  Macedonia.  După
      dul-rom.  la plantare  de pomi;: în  Săsciori  la  resul  ce  se  poartă  poporului  nostru  setos
      cursul  de  altoit porni  şi  în  S ă l i ş t e   la  pre­  de  sfaturi  bune-şi  folositoare.  trecerea  lunei Februarie  va  fi  deja  im­
      parativele  pentru  întemeierea  şcoalei  practice                                      posibilă  împedecarea  turburărilor.
      de agricultură  de acolo.  In  total în 7 comune.

                  F  O  1  Ţ  A                           Iar’  Intrând  la  judecată                 Iar  ţiganu-aşa  văzând

                                                          Omu  ’ncepe,  hai,  deodată:                Ş’aj ungând  şi  el  la  rând,
                  igariul  cu  puşca                                                          Zice:  • De,  şi  eu,  cucoane,  văd  c’aice  m’aţi
                                                  • Eu,  jupâne,  ori  cucoane,  văd  c’aice  m’aţi                           [chemat
              Un  ţ'gan  de  mult  odată                                          [chemat               • Socot nd  că-’s  vinovat;
              Nu  ştiu  unde  la  vr’un  sat                 • Socotind  că-’s  vinovat;              • Dar’  vă  spun  adevărat
              Fost-a  dus  la  judecată                   »Dar’  vă  spun  adevărat:                  • Că  eu  puşca  n’am  furat
              Pentru-o  puşcă  de  furat.                 • Porcul  eu  nu  l’am  furat,              • Ci  cu  ’ncetul,  cu  mâncare
                           *                              • Ci  cu  ’ncetul,  cu  mâncare
       Iar’  colo  la judecată, cum era cu grija ’n spate   • L’am  creScut  eu  singur  mare;        • Mi-ăm  crescut-o  singur  mare,
       Că  l-or  pune  la  ’nchisoare,  că  l-or  rade,  că  • Căci  cu  lapte  l’am  hrănit          • Căci  Cu  lapte-am  tot  hrănit-o
                                     [l-or  bate                                                      »Şi  mi-am  tot  îmbucărit-o
                                                          • Şi  l’am  tbt  îmbucârit
      Şi  când  tocmai  se  gândea  cum s’o  ’ntoarcă,    • De  demult,  de  mititel,                 • De  demult  de  mititică
                                   [ce  să  facă.                                                     •Când  era  cât  o  surcică,
                                                          •De  pe  când  era  purcel,
                 Ce  să  spună  să  nu  tacă,                                                         • Când  nici  nu  şedea ’n  ocol
                                                          • Când  nici  nu  şedea  ’n  ocol,
              Pricepând  că  de  scăpare                                                              • Când  era  de-abia  pistol.
                                                          • Ci  dormea  Cu  mine  ’n  ţol.
              Nici  un  chip  acuma  nu-’i,                                                                           T h .  S p e ra n ţă .
              Iată  tocmai  din  ’ntâmplare                           *
              Vede  că  ’naintea  lui             Şi  cu-aceste  vorbe  omul  şi  cu  martori  ce-a
                 Vine-un  om  ce-a  fost  chemat                                 s  [chemat                 G L U M E .
                 Ca  să  fie  judecat                        De  belea  s’a  descurcat:
                 Pentr’un  porc  ce-ar  fi  furat.          Judecata  l’a  iertat.                 Femeea  cu cât îi lipsesc mai  mulţi dinţi,
                                                                                              cu - atât  e  mai  colţoasă.
          p r   Primitorii  ^Bunului  Bconom“,  cari  nu  doresc  a-’l  abona  pe  viitor,  sunt
   1   2   3   4   5   6   7