Page 4 - Bunul_Econom_1903_03
P. 4
P«g. 4. BUNUL ECONOM Nr. 3
Prodnoerqa semânţoi de napi(afeolă).
i ' ^ Este o cultură foarte productivă a creşte sămânţă
Napul pentru nutreţ de napi. Napul fiind o plantă bisanuală (de doi ani), vom
alege la recolta lor: dintre napii de nutreţ, rădăcinile cele
si de zahăr. mai frumoase şi mari, ear’ la cele de zahăr cele mai mici
* şi grele numai până la 1 kgr Le rupem foile fără a ataca
inima şi le păstrăm până primăvara în pivniţe, punându-le
(Stela, MO. (Bata ralmris). în năsip. Primăvara le plantăm într’un Ioc bine preparat
la distanţe de Va— 1 metru îndepărtare şi le prăşim de
câte-ori vom vedea că le năpădeşte burueaoa. Imediat
(Reproducerea interzisă).
(Urmare şi fine). ce se iveşte cotorul, pe care se vor desvolta florile şi fruc
tul. le punem părişori, de care îl legăm spre a nu-T rupe
Semănatul. vântul. Când sămânţele au început a căpăta o coloare
brună (cafenie), secerăm cotoarele şi le punem să se usuce.
Sămănatul trebue sâ se facă cât se poate de timpu
Sămânţa o treerăm cu îmblâcii sau o ştrîngem cu mâna Re
riu, însă în tot caşul după-ce nu se mai ivesc geruri de
colta este de multe ori foarte mare, 250—500 kgr. pe jugăr.
primăvară, care ar nimici plantele tinere. Să poate sămâna
prin împrăştiere, în rânduri sau după marcator. Aceste
din urmă metode înlesnesc prăşitul (săpatul). Napii de
nutreţ se vor sămăna mai rar, adecă la 40—50 cm. între
rlnduri, ear’ cei de zahăr mai des, ca să nu se desvoalte
prea tare şi să nu treacă peste un klgr. Cantitatea de
sămânţă variază după modul sămănăturii. După marcator
vom folosi ca 5 kgr., cu maşina de sămănat 10 kgr., ear’
prin împrăştiere mai mult pe jugăr.
Inul serveşte ca plantă textilă pentru fuiorul ce se
Lucrările de întreţinere. produce din cotoarele lui şi ca plantă oleioasă pentru
sămânţele sale.
Sămânţa de napi încolţind foarte încet, vom grăpa
locul sămănat, dacă prinde o coaje înainte de-a răsări. Varietăţi.
)
Vom prăşi (săpa) pentru prima-dată, altcum napii răsăriţi
Deosebim două varietăţi principale şi anume: In al
vor fi înecaţi de burueni. După prima sapă, urmează mai
cărui fruct nu să deschide după-ce s’a copt şi acela al că
târziu o a doua şi eventual şi a treia sapă. Este bine a
rui fruct după deplina coacere să deschide şi sămânţa să
muşuroi rădăcinile eşite din pământ, cu ocasiunea sapei
scutură dela sine. Această din urmă varietate dă recolte
celei din urmă. La semănături în rînduri şi după marcator
mai mari decât cea dintâiu.
putem face prăşitul şi muşuroitul cu prăşitoarea şi plugul
Foarte rar se cultivă varietatea inului de toamnă, tot
muşuroitor. Cu ocasiunea primei prăşile vom rări plantele,
asemenea şi specia Linnum perene, adecă acela care du
ce stau prea des. Plantele smulse le putem folosi pentru
rează mai mulţi ani.
a înlocui plantele perite.
Inul cultivat de obiceiu are floarea albastră (venătă)
Multă stricăciune ne pot causa la napi, până-ce sunt şi pentru cultura fuiorului se bucură de un deosebit re
tineri, purecii de pământ. Afară de aceasta, poate strică nume: Inul de Riga (oraş lângă malul Mării-Nordice).
napii şi o mulţime de plante părăsite, care de multe-ori Pentru producerea seminţei vom alege mai bucuros
nimicesc chiar recolta întreagă. inul de Sicilia, care posedă flori albe şi care produce
de patru-ori atâtea seminţe decât inul de Riga.
Recolta.
Recolta se face cam târziu. Ea trebue însă efectuată Clima.
Înainte de a da gerurile de toamnă; prin urmare nu vom
Pentru a prospera, inul recere o căldură umedă. O
aştepta pâna-ce frunzele încep a îngălbeni.
căldură secetoasă nu supoartă; reuşeşte deci. mai bine în
Rădăcinile le scoatem cu mâna, ajutându-ne de hâr- locuri mai muntoase şi pe malurile mărilor.
leţ sau de o furcă anume construită cu doi dinţi. Este
şi pn plug făcut pentru .a scoate sfeclele din pământ. Pământul.
Rădăcinile scoase le curăţim de pământ şi de foi şi In regiuni umede inul dă fuiorul cel mai bun, când
le păstrăm până la întrebuinţare asemenea cartofilor. Foile este cultivat pe un pământ năsipos. Bine reuşeşte şi pe
dau un bun nutreţ vitelor, produc însă adeseori dia- pământurile mijlocii (argilo-năsipoase), însă să nu fie prea
reă (cufureală). gras. Mai puţin îi prieşte pământurile argiloase precum şi
Cantităţile recoltate variază foarte mult. Napi (sfecle) un nisip uscat.
de zahăr putem dobândi de pe un jugăr 10-—15 tone
; (Va urma).
(â 1000 kgr.), napi de nutreţ 15—30 şi mai multe tone.
Foi putem recolta de pe un jugăr 3—-8 tone.
.mtv! ■#j i î l M l f . : flI.O 0 .0 llî".' v n ' l V -V . .