Page 5 - Bunul_Econom_1903_03
P. 5

Nr.  Ş     _______   .                             BUNUL     ECONOM                                                  P«g.  5

                                                                                             de  două  săptămâni  formează  un  unghiu  de
                                                                                             60  grade  E»r’  cel  de  trei, săţJtărhâni  unghiu
             Medicul  casei.                          P e n t r u     E c o n o m i          de  75  grade.  Oul  mai  vechiu  decât  o  lună
                                                                                             stă  în  apă  în  posiţie  perpendiculară,  ear’
                                                        Cum  treime  să  mulgem  racile?
            B ăile  calde  de  picioare  sunt  ne­                                           dacă  e  de  tot  vechiu  (stătut),  pluteşte  pe
                                                      De regulă mulsul vacilor e privît ca o lu­  suprafaţa  apei.  In  scopul  examinării  se  pot
      cesare  în  prima  linie  pentru  întreţinerea cu­
                                                  crare cu totul  neînsemnată,  care o poate face   construi  borcane  de  sticlă,  pe  păretele căruia
      răţeniei,  apoi  ajută  circulaţiunea  sângelui  şi
                                                  ori-şi-cine.  Şi  totuşi  dela  executarea  mulsu­  să  fie  crestate  diferitele  declinaţiuni  ale  osiei
       împedecă formarea bătăturilor (ochi de găină),
                                                  lui  atârnă,  în  mare  parte,  cantitatea  şi  cali­
      îngroşarea  pelei  de pe talpă  şi călcâiu,  creş­                                     şi  însemnătatea  acelora.
                                                  tatea laptelui.  Dacă ugerul nu se scurge bine
      terea  în  carne  a  unghiilor  şi  o  mulţime  de
                                                  la  muls,  nu  numai  că  dobândim  mai  puţin
       boale  ale  pelei  picioarelor.  După  bae  tre­
                                                  lapte,  decât  dă  în  realitate  vaca,  ci  tocmai
       bue  să  ştergem  îndată  bine  picioarele,  să
                                                  laptele  cel  mai  gros  şi  mai  bun  rămâne  în   Pentru  femei.
       ne  încălţăm  cald  şi  să  umblăm  câte-va  mi­
                                                  uger  şi  causează  pe  viitor  o  micşorare  a
       nute  prin  casă.  După umblet  mult totdeauna
                                                  producţiunii  laptelui.  De  aci  resultă,  că este
       este  recomandabilă  o  bae  caldă  la  picioare.                                     Cum  cunoaştem etatea epurelui împuşoat ?
                                                  neapărat  de  lipsă,  dacă  voim  să  avem  o
       Nu'vom  lua  bae  îndată  după-ce  am  mân­
       cat,  ci numai  după  câte-va  ore;  altcum  uşor   vacă  bună  de  lapte,  să  scurgem  ugerul  la   Dacă  unghiile  dela  degete  şi  cu  deo*
                                                  muls  pe'  deplin.  Timpul  cel  mai  potrivit   sebire cele  dela  picioarele  de  dindărăt  sunt
       ne  putem  îmbolnăvi,  fiind  mistuirea  stoma­
      cului  întreruptă.                          pentru  muls  este,  când  vaca  mănâncă  sau  încă  de  o  coloare  neagră  şi  vîrfurile  lor
                                                  bea,  căci  atuncea  este  mai  liniştită.  Dacă  ascuţite,  atunci  avem de  a  face  cu un  epure
                                                  vaca  are  năravuri, nu  trebue lovită şi  bătută,  din  acelaşi  an.  Dacă  din  contra,  ele  sunt
            B ă i  reci  de  picioare  vor  folosi
                                                  căci  atuncea  facem  mai mult  rău  decât bine   deja  tocite  la  vîrf  şi  de  o  coloare  sură,
      numai  oameni  foarte  puternici  şi  numai
                                                  şi  va  sta  şi  mai  rău  la  muls.  Vom  căuta  atuncea  epurele  este  mai  bătrân.  Ochii  încă
       atunci  când  nu  sunt  înferbântaţi.  Le  vom
                                                  din  contră  ca  prin  mângăeri  şi  blândeţe  să  bine  conservaţi  ne  rată  că  epurele  este  de
      întrebuinţa  numai  câteva  minute,  apoi  ster*
                                                  o  liniştim.  Când  vaca  este liniştită,  se  spală   curând  împuşcat.  Dacă  însă  sunt  scufundaţi
       gem  repede  şi  bine  picioarele  şi  ne  încăl­
       ţăm  călduros.                             ugerul  mai  întâiu  bine  cu  apă,  nu  rece  de  în  cap,  este  semn  că  e mort  de  câteva  zile.
                                                  tot,  apoi  se  apucă  o  ţîţă  în  mâna  dreaptă               *
                                                  şi  una  în  cea  stângă  şi  apăsând  lin  şi  tră­
                                                                                                          Supă  ţigănească.
         PENTRU  MESERIAŞI                        gând  ţîţele  printre  degete,  se  mulge  într’un   Se  ia  capul  de  epure  dimpreună  cu
                                                  vas  curat.  Până-ce  cele  două  ţîţe  mai  dau
                                                                                              alte  bucăţele  alese  după  plac.  Se  pun  în-
                                                  lapte,  ele  nu  trebue  schimbate,  ci  mulgem
            Pentru spoitori.  Toţi păreţii,  care  sunt                                       tr’o  oală  să  stea  câte-va  minute  în  vin  alb;
                                                  mereu,  până  la  cea  din  urmă  picătură.
       a  se  spol  cu  var,  mai  întâiu  se  vor  şterge   Vacile  se  mulg  de  două  ori  sau  de   apoi  se  mai  adaogă  încă  pe-atâta  apă  şi  se
       cu  o  perie  aspră  sau  cu  o  mătură,  apoi  se   trei-ori  pe  zi.  De  însemnătate  este  a  le   lasă  să  fearbă  cu  puţin  orez,  sare,  piper,
       spală  cu apă,  lăsându-’i  în urmă  să se usuce,   mulge  totdeauna  la  aceeaşi  oră  din  zi,  alt­  ceapă  tocată mărunţel şi  coaja  dela  o  jumă­
       înainte de  a-’i  spoi din  nou.  Astfel  se şterge   cum  nu  căpătăm  regulat  aceeaşi  cantitate   tate  lămâie.  După-ce  va  ferbe  îndeajuns,  se
       praful  şi  spoeala  se  prinde  mai bine, dobân­                                      serveşte  la  masă.
                                                  de  lapte.
       dind  şi  o  coloare  mai  albă.
                           *
            Pentru  argăsitori.  Un  mijloc  simplu          D I V E R S E                          Ştiri  eeonomree.
       pentru  înlăturarea  perilor  de  pe  piei,  este
       următorul:  3  părţi  de  sulfid  de  sodiu,  10
                                                       Curăţirea tuburilor (furtunilor)  de cau­   Butaşi  de  răchită  pentru  împletitori.
       părţi  vâr  ars  şi  10  părţi  scrobeală  pulveri-
                                                  ciuc.  Pentru a trece  vinul dintr’un vas într al­  Reuniunile  comunale,  cărora li-s’a  ţinut  anul
       sată  bine,  se  amestecă  cu  apă  până-ce  se
                                                  tul,  pivnicerii  se  folosesc  de  pompe,  care   acesta,  respective  în  anii  trecuţi,  prelegeri
       face  un  aluat.  Acest  preparat  se aplică  apoi
                                                  stau  în  legătură  cu  vasele  respective  prin   asupra  împletiturilor  de  nuele,  pot  căpăta
       pe  piei.
                                                  ţevi  de  cauciuc.  Aceste  tuburi trebue  ţinute   butaşi  de  rechită  în  mod  gratuit.  Doritorii
                                                  în  cea  mai  perfectă  curăţenie.  In  acest  scop   de  astfel  de  butaşi  se  vor  adresa  prin  pri­
                                                  le  muem  timp  de  1 — 2  ore  în  o  soluţiune   mă'iile  locale  dlui  ministru  de  agricultură,
        A dvocatul  poporului.                    de  apă  căldicică  şi  carbonat  5%  şi  apoi   care  acoardă  afară  de  butaşi  si  câte  o  sub-
                                                                                                                       »
                                                                                                                          i
                                                  le  clătim  în  apă  curată  căldicică.  Nu  este   venţie  de  câte  100 cor.  pe  jugărul  de  plan*
                                                  ertat  a  spăla  tuburile  nici  când  cu  apă  fer-   taţiune.  Ca  răchita  să  se  prindă  şi  să  pros-
           Animalele  de  reproducţiune  masculine  binte  şi  nici  rece  de  tot,  altcum  îşi  perd
       (tauri, armăsari etc.)  proprietarul  lor le  poate                                    pereze,' este absolut necesar ca  locul de plan­
                                                  elasticitatea.                              tat  să  fie  mai  întâiu  rigolat  (desfundat)  şi
       întrebuinţa  după  voe  pentru  împărecherea                   *                       primul  an  trebue  ţinut  curat  de  burueni
       la  animalele  sale.  Pentru  cele  străine  însă   Cum cunoaştem : cari ouă sunt  poaspete ?
       frebue  să  ceară  legitimaţie  de  permisiune   Reuniunea  saxonă  pentru  prăsirea  de  galiţe   prin  săpat  (prăşit).  *
       dela  comisia  economică  cercuală.  (Art.  de   (hoară) a premiat următoarea procedură pentru   Mine  de  sulfur  în  ţinutul  NăsSudului.
       lege  XII.  §.  31  din  1894).            a  cunoaşte  dacă  ouăle  sunt  proaspete,  ori   In  munţii  Bărgăului  din  cott.  Bistriţa-Năsăud
                                                  nu?  Dacă  punem  oul  în  apă,  acela  cu  atât   s’au  descoperit  în  timpul  din  urmă  mine
            Acusa  criminală  se  poate  retrage  de   mai  mult  inclină  spre a  lua o posiţie  perpen­  bogate  de  sulfur  (pucioasă).  In  pădurea  Pe-
       cătră  acusător  până  în  momentul  aducerii   diculară,  cu  cât  e  mai  vechiu.  Fenomenul   tricel  dela  poalele  muntelui  Peatra  Piştii  de
       sentinţei.  Această  retragere  se  poate  face   acesta  e  a  se  atribui  faptului,  că  în  albuşul   mult  s’au  aflat  urme  de  sulfur.  Doi  ingineri
       verbal  sau  în  scris  de  cătră  acusător  jude­  oului,  în  urma  evaporării  materiilor  licuide   au  găsit  masse mari  de  sulfur pe  o  întindere
      cătorului  respectiv.  El este însă  dator  a plăti   spaţiul  gol  dela  capătul  mai  lat  devine  tot   de  mai  mulţi chilometri. După  socoteala celor
       toate  spesele  efeptuite  până  atuncea  în  fa­  mai  mare.  In  urmarea  acesteia  oul ia  în  apă  competenţi  s’ar  putea scoate  de  acolo  16,000
       vorul  erarului.  (Art.  de  lege  V.  §.  116  din   diferite  posiţii,  amăsurat  vârstei  sale  şi  osia   vagoane  de  sulfur.  Descoperirea  aceasta
       1878.  —  Hotărîrea  Curiei  nr.  7  în  afaceri  longitudinală  formează  diferite  unghiuri  faţă   interesează  mult  pe  comunele  româneşti  în­
       criminale).                                cu  planul  orizontal.  Cel  de  3—5  zile  lor-   vecinate,  pe  al  căror  teritoriu  s’a  descoperit
                                                  mează  cu  planul  orizontal  un  unghiu  de  20   preţiosul  mineral.
                                                  grade,  cel  de  8  zile  unghiu  de  45  grade,  cel
   1   2   3   4   5   6   7   8