Page 2 - Bunul_Econom_1903_04
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 4
lipsitoarea boală: durerea de gură şi unghii Se vor căuta căi şi mijloace în scopul
a bântuit şi bântue încă cu furie şi ţinutu punerii în lucrare a cuptorului de uscat poame D IN L U M E
rile locuite de Români. în urma cărora tîr- sistem »Cazenille«^ Zidit în Sălişte.
gurile şi păşunile pentru animalele cu unghii Cursul de altoit pomi se va ţinea în
crăpate, au fost şj sunt oprite luni de zile, aşa comuna Orlat. Din dietă. In şedinţa de Luni
că economul, care punea toată nădejdea în In primăvară se vor distribui unelte s’a început desbaterea asupra proiectelor
vita crescută, hrănită şi îngrăşată toată vara> pentru altoit şi seminţe de plante folositoare. de lege militare. Referentul Miinich
ca cu preţul prins pentru ea să-’şi acopere Comitetul totodată mijloceşte pentru ori-
Aurel a făcut cunoscute proiectele şi
nevoile — a fost zădărnicită. S’a mai adaos şi-cine ’i-se va adresa, procurarea de seminţe
le-a recomandat spre primire. Ministrul
la această năpaste şi o iarnă excepţioal de mai bune şi mal ieftine.
de honvezi br. Geza Fej^rvăry a luat
grea şt lungă. Vitele s’au vendut şi se vend Se vor împărţi între membri ouă şi ga-
pe nn preţ de nimic, aşa că se găsesc astăzi liţe de soiu ales. apoi cuventul ţinend un discurs mai
ţinuturi întregi unde, nu mai găsim vite de Tovărăşiile agricole şi însoţirile de credit lung. Oposiţia l’a întrerupt de repeţite-
prăsilă şi mai ales porci. săteşti sistem Raiffeisen vor fi rugate a face ori. Din partea kossuthiştilor a vorbit
Cunoscând starea de fapt a marei ma raport despre activitatea desvoltată în 1902 Toth Jănos. El a făcut o critică aspră
jorităţi a ţăranilor noştri, vom urma mai şi a transpune socotelile pe 1902. In acelaş
proiectelor şi- în numele partidului său
departe în numărul viitor. timp comitetul va insista pentru alcătuirea de
a cerut respingerea lor. Din partea po
asemenea aşezăminte şi în localităţile, în cari
până în present de acestea nu există. poralilor a vorbit Ştefan Rakovszky,
DELA REUNIUNILE NOASTRE Se va lucra pentru complectarea alhu- combătend proiectele şi declarând, că
murilor de cusături şi ţlsături cum şi a albu partidul său nu le primeşte.
Programul de lucru mului tipărit şi pentru răspândirea acestuia.
al Doritorilor de a se folosi de maşini şi Din Camera magnaţilor. Luni
uneite economice — li-se vor da spre folo
»Reuniunei române de agricultură a fost la ordinea zilei desbaterea asupra
sire maşina de sămănat, grapa de muschiu
din comit. Sibiiului pe 1903. proiectelor referitoare la paşapoarte. Br.
şi alte unelte economice.
Cultivătorii de albine vor primi cojniţe Bânffy a pretins, ca paşapoartele în
In scopul cunoaşterei referinţelor eco
şi alte unelte ţinătoare de apicultură. Croaţia să se dea în limba maghiară
nomice ale poporaţiunei dela sate, se vor
Se va adresa cererea la înaltul minister si franceză.
ţinea întruniri agricole în comunele: Bradu, )
pentru pădureţi, altoi, etc., ear’ on. direcţiune
Vale, Turnişor, Răhău, Dobârca, Noul-săsesc,
a institutului de credit «Albina* va fi rugată România şi finanţele ei au
Rusciori, Şura-mică, Avrig şi Săsăuşi.
a ne vota ajutor bănesc.
In scopul promovării culturei vitelor se ajuns într’o stare de prosperitate îmbu
Se vor reedita cărţile edate de reuniune
va ţinea o exposiţie de vite de prăsilă în co curătoare. »Trib. Pop* scrie în această
şi epuisate şi se vor edita şi alte scrieri eco
muna Racoviţa, ear’ în comuna Poiana se va privinţă că, graţie înţelepciunei cu care
nomice folositoare. ’4
ţinea o exposiţie de oi de prăsilă.
Comitetul va lucra pentru organisarea dl prim-ministru Sturdza a condus ca
O vţea rassa «Pinzgau* curată şi even
şcoalei practice economice din Selişte. rul statului, datoria de 175 milioane,
tual şi alte animale de prăsilă, se vor dărui
Adunarea generală a 15 a se va ţinea făcută în străinătate în condiţiuni umi
şcoalei practice economice din Selişte.
în comuna Săcel.
In scopul culturei poamelor: in primă litoare (sub guvernul conservator), în
Sibiiu, 17 Ianuarie n. 1903.
vară se vor distribui între membri: pădureţi şedinţa dela 9 /2 2 Ianuarie a fost con-
Pentru conformitate
de meri, peri, pfuni, cireşi, gutui etc. . 5 vertită. Până şi conservatorii au votat
Membrilor cu locuinţa în comuna Fo- Victor Tordăşi&nu, proiectul de lege prin care România
feldea li-se dărueşte câte un altoi măr pătul, secretar. ajunge deplină stăpână pe finanţele sale.
plantat în grădina fiecăruia.
F O I Ţ A căci de un secol şi jumătate, pentru întâiaşi statului (secularisarea), călugării greci fură
dată, voinţa Românilor din principate acum alungaţi de prin mănăstiri ca şi limba şi cân
se îndeplini, ear’ efectuirea unirei desăvîrşite tarea grecească de prin biserici, ciaca (munca
Alexandru Ioan Cuza devenea cu un singur domn în capul ambe siluită) fu desfiinţată şi ţăranii împroprietă
d o m n al P rin eip a telor-U n ite. lor ţeri mai lesnicioasă. Marile puteri au apro riţi, etc., etc.
(Vezi portretul). bat această alegere duplă. Chiar şi Turcia, Cu toate acestea domnia lui Cuza nu
după oare-care împotrivire, recunoscu (la 19 dură lungă vreme. Multe au fost căuşele, cari
Una din dorinţeie cele mai vii ale Ro Aug. 1859) alegerea «pentru astădată numai*. l’au silit să abzicâ ia 11 Febr. 1866. De
mânilor din Regatul Român de azi, era prin La 24 Ian. 1862 adunările generale din atunci a trăit mai cu seamă în Viena şi Wies-
anii 1858—9, unirea celor două principate ambele principate se întruniră la Bucureşti; baden şi muri în 15 Maiu 1873 la Heidelberg-
Moldova şi Ţara-Românească, sub un prin în loc de două ministere, care funcţionaseră
cipe dintr’o dinastie europeană. Marile pu - până aci, se formă numai unul singur, şi ast
teri Europene prin Convenţiunea dela Paris> fel după trei ani dela alegerea lui Cuza, Mol
prevăzând numai unirea administrativă a prin' dova şi Ţara-Românească se cutropiră odată
cipatelor, adunările elective (de alegere) fură pentru totdeauna în Principatul României cu Un ţigan se mutase dintr’un sat unde
convocate ca să aleagă câte un domn pă capitala Bucureşti. Dela data aceasta datează se născuse şi unde crescuse de se făcuse
mântean în fiecare principat. La 5 Ianuarie existenţa României de astăzi. om, şi se dusese de se statornicise într’alt
1859 adunarea generală a Moldovei alese cu Cuza înzestrat cu calităţi superioare şi sat mai departe.
unanimitatea voturilor pe colonelul Alexan încunjuratde bărbaţi luminaţi şi patrioţi a să- Intr’o zi se întâlneşte cu un sătean din
dru Ioan Cuza, taxe fu ales şi de adunarea vîrşit multe fapte pentru luminarea şi înain satul de unde plecase.
generală din Ţara-Românească în 24 Ianua tarea ţerii sale. Sub domnia lui s’a întocmit Ala îl întreabă:
rie acelaşi an. şi organisat: legi, armată, şcoli, financele, ad — Dar la ce fugişi, mă ţigane, din
Faptul îndoitei alegeri a colonelului ministraţia, drumuri, căci toate lipseau. Sub sat dela noi, de unde te născuşi, unde îţi
Cuza, fu primit cu mare entusiasm de ţară, Cuza s’au luat averile mănăstirilor pe sama I aveai părinţii îngropaţi?...
