Page 3 - Bunul_Econom_1903_04
P. 3
Nr. 4 ________ _______ _ BUNUL ECONOM ' ___________________ Pag- 3
Vreme de cinoizeoi de ceasuri, Grecia se pregăteşte de res- Invitare la abonament.
cu alte vorbe mai bine de două zile şi boiu. Convinsă, că la primăvară răs
coalele din Macedonia vor începe cu
două nopţi au ţinut într’una sfaturile din
mai multă furie ca până acum, şi că
dieta Austriei. Deputaţii cehi (neamuri un răsboiu între Bulgari şi Turci va fi B unul E conom
cu Slovacii, cu Toţii noştri) sunt amă-
inevitabil, Grecia face pregătiri serioase. R EVISTĂ P E N T R U A G R IC U L T U R Ă ,
rîţi foc pe deputaţii nemţi şi asta din Pressa din Atena apelează la vechiul = . INDUSTRIE Şl COMERCIU =
pricină că nu pot ajunge la învoială cu patriotism al Grecilor, conjurând u-i să # li Â Ş W î 1 ' (Ss4s8¥4?«6).
privire la limba ce să o folosească ofi fie şi de astă-dată la înălţimea situaţiunei.
ciile , slujbele din Boemia. De ani de
Cea mai eftină şi totodată unica foaie
zile poartă pentru asta luptă pe moarte Regele Serbiei, cel care s’a că
şi vieaţă. Unde numai pot, îşi dau în sătorit cu văduva unui inginer şi care românească în feluf ei, cn itustrafiuni
cap. Aşa şi în săptămâna trecută. Cehii, la moartea tatălui său, a fostului Rege costă:
ca să nu îngăduie să se voteze o lege, Milano, n’a mers la înmormântare, acum pe anul întreg . . . . . . i coroane,
s’au pus pe vorbite şi n’au încetat de să vede că e pe cale să se pocăiască. pe jumătate a n ..................... 2 „
cât numai după două zile şi două nopţi. Să vesteşte, că regele va merge în Pentru România . . . . 15 lei pe an.
Intr’una au vorbit. Un sfat aşa de în- luna viitoare la mănăstirea Krusedol din QîîL CASSEI DE PĂSTRARE POŞTALĂ No. 10025.
delugat rar s’a mai pomenit. Croaţia, unde e îngropat tatăl său Mi-
lanq — ca să se rpage la mormântul, Abonamentele se plătesc înainte
A m&ncat’o nespălata. Primarul pe care încă nu l’a văzut. Va fi înso şi se pot face cu prima zi a ori
cărei luni.
Londrei (capitala Angliei) e jidan. Ca ţit şi de soţia sa^ regina Draga. La
să-’şi răsbune el, vezi Doamne, pentru venire îi să vor face primiri strălucite. Administraţia.
s
prigonirile, ce le-ar îndura jidanii în
România, n’a învitat pe consulul Româ împărăteasa din China, aceia
Iii tatrdb&ri.
niei la un prânz mare, la care au fost la al cărei îndemn să zice că s’a născut
invitaţi consulii celoralalte ţări. Acum răsboiul ce l’a purtat anul trecut Europa Abon. din. Cărpiniş şi nr. toyj. Altoi de
a păţit’o jidovul. Secretarul ministerului cu marea împărăţie China, trăieşte acum mere şi pere să pot procura dela >Allami fais-
kola* din Algyogy sau Turda, cu preţul de
englez pentru trebile din afară, Sir Tho- zile amare. învăţaţii ţării i-au făcut
30—60 cruceri unul. Pe viitor pentru a primi
mas Sanderson Ta ocârît aspru pentru legea şi acum o silesc să abzică de altoi mai eftine Vă rugăm a întră ca mem
vătămarea consulului român. A trebuit tron. împărăteasa n’ăr da domnia odată bri ordinari la »Reuniunea economică din
Orăştie> cu taxa de 1 fl. la an, avend drept
să o înghită jupânul primar. cu capul, dar acum când cei mai în a cere altoi, cu preţuri scăzute, de circa
văţaţi oameni din împărăţie s’au sculat 16—20 cruceri. Reuniunea noastră primeşte
Din Suedia. Regele Oscar al contră ei — începe să ’şi numere zilele altoi prin Ministeriul de agricultură cu pre
ţuri foarte moderate.
Svediei şi Norvegiei s’a hotărît să re
de domnie. Poate o fi pedeapsa lui
Abonentului nr. 6py din Blaj. Prune
nunţe la tron, din causă de morb şi a
Dumnezeu pentru răutatea inimii sale! uscate de prima calitate şi eftine, puteţi
decis ca »pe un timp oare-care să ce procura dela I. L. şi A. Hessheimer sau
Martin Frohm & Sohn ambii din Braşov.
deze moştenitorului guvernarea«. Moş
tenitorul va încpe încă în săptămâna P e n t r u fe m e i.
aceasta să suplinească pe tatăl său în „Biblioteca „Bunul Econom".
domnire.
Ceva despre sfecla de salată.
Au eşit de sub tipar până acum
Dacă sfecla de salată îşi pierde la fert broşurele:
— Nu’mi plăcea apa, vere. coloarea ei frumoasă roşie, causa poate fi 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (făna-
Ce vorbă e aia ?... Alorlalţi oameni cam apa de fert sau soiul sfeclei. Apa nu ţele), prepararea fenului şi păşunile.
cum le place şi nu mai zice nimic nici unul? este permis să fie calcaroasă (văroasă) si 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
dacă cea de fântână este aşa, vom întrebuinţa 3. Simânţa plantelor agricole şi sim i-
— Apoi haia o fi având după-ce s’o natul lor.
apă de rîu. Ce priveşte soiul sfeclei se re-
bea, dar mie îmi chîorăiau maţele de nu mai 4. Îngrijirea plantelor agricole în cur
comândă cea cunoscută sub numirea de sfe
ştiam pa unde eram. sul vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
clă de Egipt cu miezul roşu-negru. In tot 5. Creşterea, nutrirea şi îngrijirea ani
caşul nu este ertat a tăia capul sau vîrful malelor domestice (Zootechnia generală).
6. Cunoaşterea pământurilor agricole
Era să faoă. sfeclei care o punem la fert, fiind-că se pierde (Agrologia).
tot mustul din ea. 7. Agricultura generală (Lucrarea pămân
*
tului. Plugul, grapa, tăvălugid şi alte instru
Se întâlneşte un pui de ţigan cu o ro
Cârnăciori de carne. mente de mărunţit pămentul).
mânca lă care lucra mă-sa uneori. 8. Ingrăşămintele (gunoirea pământuri
Se toacă mărunţel 1ji klg. carne dim
— Ce mai faci mă Ionică ?’l-a întrebat lor) şi lrigaţiunile (udarea pământurilor).
preună cu ceva foi de patranjel; apoi se
femeia. 9— 10. Prăsirea păşirilor de casă (ga-
freacă bine o bucăţică, cât un ou, de unt, liţe, koare). Găinile, curcile, găinuşele (bibi-
— Bine.
se ia puţină franzelă [jimblă] muiată în lapte, licele), gâştele, raţele, porumbii (porumbeii).
— Dar rnă-ta ce face?
se pun două oue întregi şi se amestecă cu Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
— Bine, era să facă aseară plăcinte tocâtura, adaogând şi puţina coaje de lămâie, tru România 50 bani).
dar n’a mai făcut. sare, piper, două linguri de smântână şi două Se pot comanda Ia administraţia >Bunul
Econom«, la librăria W. Krafft în Sibiiu,
— Dar de ce? linguri de pesmet pisat (Semmelbrbsel): apoi la administraţia » Tribuna Poporului« in Arad
— Apoi n’avea brânză şi unt şi făină, se tăvălesc cârnăciorii în ou şi pesmet şi se şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
că tavă găsea ea în sat. prăj esc in grăsime. 1 ^ “ Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
