Page 4 - Bunul_Econom_1903_04
P. 4

Pag.  4                                              BUNUL  ECONOM                                                    Nr.  4


            DE-ALE  BĂNCILOR                          piu:  muiem  sacii,  în  care  au  să  se  transpor-   Yaloarea gunoiului de galiţe
                                                      teze  cartofii  în  apă  rece;  îi  umplem  cu  cartofi
                                                      şi  după  aceea  îi  stropim  pe  din  afară  earăşi   pentru  agricultură.
                „A r ie ş a n a “   institut  de  credit  şi  eco­  cu  apă  rece.  împachetaţi  astfel,  cartofii  su-
           nomii  din  Turda,  şi-a  convocat  a  XVII-a   poartă  gerul  cel  mai  mare.  Causa  este foarte
           adunare  generală  ordinară,  pe  ziua  de  21   naturală.  Apa  foimează  în  teşetura  şi pe  dea­  Unul  dintre  cele  mai  preţioase  îngră­
           Febr.  n.  a.  c.  Bi lanţul   l’a  încheiat  cu  cor.   supra  sacului  o  pătură  de  ghiaţă  care  împe-   şăminte,  pentru  o  mulţime  dintre  plantele
           863.045  A c t i v e ,   cu  cor.  841.455  Pasive  decă  întrarea  frigului  la  cartofi  sau  mai  bine  noastre,  este  gunoiul  ce-'l  putem  strânge dela
           şi  cu  cor.  21.590  P r o f i t  curat.  C ap i t al  zis  tmpedecă  eşirea  căldurei  din  ei.  pasările  noastre  de  casă.  îndeosebi  gunoiul
           are  160.000  cor.  D e p u n e r i   432.316  cor.            *                      dela  porumbi  (porumbei)  şi  apoi  cel  dela
           C a m b i i  r e e s c o m p t a t e   123 621  cor.  Di-   Contra  ruginirei  cuelor  expuse  intem-   găini  întrec  pe  toate  in  bogăţia  de  materii
           recrorul  executiv:  luliu  C.  Vlăduţiu.  perilor,  le  înferbintăm  până-ce  devin  ro-ii  şi   nutritoare.  Cu ţoale acestea vedem  că  aproape
                                                      apoi  le  aruncăm  repede  în  uleiu  de  in  rece.  toţi  economii  nu  îi  dau  atenţiunea  ce merită,
               „ Z a ra tid ea n a “   institut  de  credit şi                                   ci  să  lapădă  şi  se  risipeşte  ca  ceva  fără  nici
          economii  din  Băiţa,  şi-a  convocat  a  V-a adu­  PENTRU  MESERIAŞI                  o  valoare.
           nare  generală  ordinară  pe  ziua  de  15  Febr.                                          Deja  vechii  Romani  apreciau  acest  gu-
           n.  a.  c.  Bi lanţul   l’a  încheiat  în  31  Dec-                                   noiu  şi  scriitorul  Varo  scrie  la  anul  10  în.
           1902  cu  187.510  cor.  A c ti ve ,   178.908  cor.   Pentru  pietrari. O  procedură  de  a  re­  de  Chr.,  că  »cel  mai  mare  folos  dela  galiţe
                                                      para petri  usate,  scări  de peatră  etc.  este ur­
           Pasi ve   şi cu  8602 cor.  P r o f i t  curat.  Are                                  este  gunoiul  ce-’I  produc*.  In  Ţârile  de  jos
                                                      mătoarea :  Se  face  o  pastă  (aluat)  moale
           un  C a p i t a l   de  32.000  cor.,  D e p u n e r i   de                           (Europa  nord-v^sticâ)  se  arândează  anual gu­
                                                      compusă  din  silicat  de  potasiu  şi  cement,  Ia
           107.017  cor.  şi  R e e s c o m p t   32.197  cor.                                   noiul  de  porumbei,  care  se  foloseşte  ca  în­
           Directorul  executiv  este  George  Drăgan.  care  se  adaugă  a  treia  parte  năsip de rîu cer­  grăşământ  pentru  in.  Pentru  gunoiul  dela
                                                      nut.  Această  pastă  să  aplică  pe  petrile  sau
                                                                                                 100  porumbei  se  plăteşte  12— 15  coioane
                „  V en eţia n a “  institut  de  credit  fi  eco­  scările  usate  după-ce  mai  întâiu  s’a  udat  cu   anual.  Pentru  un  jugăr  se  socoteşte  400—
          nomii  în  Veneţia-inf.,  şi-a  convocat  pe  acţio­  silicat  de  potasiu,  dândui-se  cu  ajutorul unei   500  k!g.
                                                      iopăţele  forma  ce  dorim.  După  6  ore  pasta
           nari  la  I-a  adunare  generală  pe  ziua  de  1                                          Modul  de întrebuinţare a gunoiului,  —
                                                      s’a  uscat.
          Febr.  n.  a.  c.  Bilanţul  l’a  încheiat  cu  A c ­           *                      chiar  şi  acolo  unde  se  foloseşte,  —  este  în
           ti ve  cor.  51.809‘09,  Pa s i v e   cor.  47.980'67,
                                                           Pentru  pictori.  Spre  a  curăţi  tablouri   cele  mai  multe  caşuri  greşit  şi  se  pune  ca
           P r o f i t  c urat   cor.  3828'42.  Are  un  Capi­
                                                      de  uleiu  vechi,  se  şterg  cu  un  burete,  care   şi  celalalt  gunoiu,  într’un  strat  gros  pe  pă­
           tal  s o c i a l   de  cor.  19.930,  D e p u n e r i   cor
                                                      este  muiat  în  o  soluţiune  de  1  parte  spirt   mânturi.  Urmarea  este  că  nu  îşi  arată efictul
          27.014 38.  Dir.  exec.  este  George  Comaniciu
                                                      de  salmiac  în  12  părţi  apă.  Salmiacul  nu  al­  său  binefăcător asupra plantelor,  ba întrebuin-
                                                      terează  cât  de  puţin  colorile.  Aceasta  solu­  ţându-'I  greşit  devine  chiar  vătămător.  Gu­
            Advocatul  poporului.                     ţiune  este  bună  şi  pentru  curăţirea  pervazu­  noiul să-’l  adunăm  mai  bine  zilnic  strângân-
                                                      rilor  (ramelor)  dela  tablouri.          du-’l  cu  mătura  de  prin  coteţele  paserilor  şi
                                                                                                 de  prin  locurile  pe  unde  p< trec  ziua ;  îl  us-
               Pentru falsificarea  vinului  arătarea  se                                        câm  la  un  loc  ferit  de  ploae  şi  umezalâ  şi
           va  face  în  oraşe  la  căpitanul  poliţiei,  ear’  în   Medicul  casei.             apoi  îl  păstrăm  sub  acoperiş. Mai putem face
          provincie  primpretorelui  respectiv.  (Ord.  mi-
                                                                                                 şi  astfel  că  zilnic  presărăm  peste gunoiul  din
          nist.  de  interne  nr.  57627  din  1879).
                                                           L a n o lin a   se  extrage  din  grăsimea  de   coteţe pământ mărunţit, care  reţine  gazele  nu­
                                                      lână  şi  are  înfăţişarea  ca  ceara;  e  fără  gust   tritoare  (amoniacul)  şi  apoi  la  săptămână  îl
                Măcelarii  şi  comercianţii  nu  pot  fijuzi                                     ducem  afară.  Primul  mod  este  mai recoman­
                                                      şi  fără  miros.  Deosebim  lanolină,  care  e  li­
          comunali.  Judecătoria  administrativă  din  Bu­                                       dabil  fiind-că  putem  mai  bine  întreţinea  cu­
                                                      beră  de  apă  şi  de  cea  care  conţine  apă.
           dapesta,  mânecând  dela  un  cas  concret  a                                         răţenia.  In  cele  mai  multe  economii,  pasările
                                                      Aceasta  din  urmă  se  foloseşte  mai  des.  Ea
          enunţat: că  măcelarii  şi  micii  comercianţi  de                                     sunt  mai  toată  ziua  în  liber  pentru a-şi  căuta
                                                      se  întrebuinţează  în  diferite  alifii,  având pro­
          coloniale  (greisleri)  hu  pot  fi  juzi  comunali,                                   singure  hrană,  nu vom  putea strânge  aşadară
                                                      prietatea  [însuşirea]  a  întră  repede  în  piele
           de  oare-ce  în înţelesul legii despre salubritatea                                   dela  ele  decât  numai  gunoiul  depus  de  ele
                                                      şi  cu  ea  şi  materiile  ce  conţine  alifia.  In
          publică,  juzii  comunali  având  să  controleze                                       în  cursul  nopţii.  Dar  şi  acesta  nu  este  de
                                                      timpii  mai  noi  se  foloseşte  cu  succes  contra
          curăţenia  în  măcelării  şi  prăvălii,  nu  pot  fi                                   desconsiderat. El  resplăteşte  în  belşug puţina
                                                      asprimei  pelei  şi  contra  roşeţii  mânilor  şi  a
          controlori  peste  ei  înşişi.                                                         muncă  ce  o  facem  cu  măturatul  şi  strînsul
                                                      nasului,
                                                                                                 lui  zilnic.  Gunoiul  de  galiţe  îl  folosim  pre-
                                                           D u r e r e a   d e  ca p   poate  avea  diferite   sărându-’l  peste  plantele  deja  răsărite cu deo­
                     D I V E R S E
                                                      cause  şi  prin  urmare  şi  lecuirea  ei  este  di­  sebire  peste  tot  felul  de  cereale,  tutun  (tă-
                                                      ferită.  Ca  se  putem  judeca  asupra  acestei  ’ bac),  şi  cânepă;  o  influenţă  excelentă  are
                Dacă  degeră  creasta  găinilor  sau  co­
                                                      cause  ne  vom  nota  :  durerea  de  cap  prove­  asupra  inului şi a trifo ului;  în  paturi  (straturi)
          coşilor  o  frecăm  mai  întâi  cu  zăpadă şi  apoi
                                                      nită  din  stomac  stricat  o  simţim  pe  frunte   calde  grăbeşte  creşterea  plantelor  şi  tot  aşa
           o  ungem  de  trei  ori  pe  zi  cu  unsoare  nesă­
                                                      şi  jurul  e i ;  acea,  care  provine  din  conges-   şi  a  legumelor  de  soiul  verzei.  Acest  gunoi
           rată  sau  vaselină.  Putem  înconjura  aceasta
                                                      tiuni  (ridicarea  sângelui  la  cap)  o  simţim  pe   însă  trebue  să-’l  întrebuinţăm numai în  formă
           dacă  ţinem  găinile  earna  într’un  coteţ  sau
                                                      la  ceafă;  durere  nervoasă  (migrenă)  se  arată   de  praf  şi  trebue  presărat  numai  în  cantităţi
          grajd  călduros  şi  se  hu  le  lăsăm  deloc  a eşi
                                                      pe  o  parte  a  capului;  durerea  reumatică  nu   mici  şi  cât  se  poate  de uniform  (deopotrivă).
          pe  afară  în  ger  mare,  ear’ pe vreme frumoasă
                                                      are  un  loc  hotărît,  ci  se  schimbă  mereu.  Dacă  îl  aducem  peste plante în  bucăţi atuncea
           numai  la  ameazi.  Cocoşii  cu  creastă degerată
                                                           Când  durerea  de  cap  este  împreunată   efectul  lui  este  foarte  slab  şi  poate  deveni
          au o înfăţişare  foarte  urâtă  De  prăsilă  nu  este
                                                      cu  greaţă,  în  urma  stomacului  prea  încărcat,   vătămător  prin  aceea  că  le  arde.  Ele  se  re­
           ertat  a-i  mai  folosi,  căci  prin  experienţă  s’a
                                                      vom  căuta  ca  prin  mijloace  externe  sâ  vo­  comandă  mai  mult  la  pământuri  cleioase  şi
           dovedit,  că  două  din  trei  părţi  dintre cocoşii
                                                      măm  (vârsăm),  ceea-ce  ne  va  alina  imediat   reci  decât  pentru pământuri  nisipoase şi calde.
           prăsiţi după ei, au avut crestele diforme [pocite].   durerea  de  cap.  După  vomare  nu  este  per­  Pus  pe  cosituri,  pe  lângă  că  îngraşe  locul,
                               *
                                                      mis  a  posti,  căci  un  stomac  de  tot gol earăşi   mai  distruge  şi  muşchiul  de  pe  ele.  Se  dăm,
                Cum putem transporta cartofi prin ger ?
                                                      provoacă  durere  de  cap,  ci  vom  mânca  câte   dară,  mai  multă  atenţiune  gunoiului  de  ga­
           Pentru  a  transporta  cartofi  prin  gerul cel mai
                                                      puţin,  însă  mai  des  şi  dacă  se  poate  ceva   liţe  şi  se  nu-'l  lăsăm  să  se  peardă.
           mare, făi ă  a  ne  fi  teamă  că  vor  degera,  ne
                                                      picant.
           putem  folosi  de  următorul  mijloc  foarte si m-
              PT*  Primitorii  „Bunului E conom 44,  cari  nu  doresc  a-’l  abona  pe  viitor,  sunt
   1   2   3   4   5   6   7   8