Page 2 - Bunul_Econom_1903_05

Pag-2 BUNUL ECONOM Nr. 5

gratuit zile de lucru. Altcum îi face greutăţi treprinderile sale şi astfel să se îmbogăţască, datoria fiecărui om inteligent şi, în special
şi le deneâgă subscrierile pentru prelungi­ ear' nu să-i dea pentru lucruri, ce nu a băncilor noastre de a se îngriji de pe
rea--împrumutului, ceea-ce aduce mari încur­ produc nimic, un fapt care îl putem constata acum de viitorul ţeranului, până-ce nu este
cături împrumutătorului. Cambiul, îa cas de adeseori. Vedem- pe ţăran că se împrumută prea tâţziu. Inglodându-se tot mai mult în
neplătire, se împrocesuează de căţră bancă; dela câte două, trei, chiar şi dela cinci bănci datorii, •■«vom avea nefericirea a constată' la
de aci apoi alte cheltueli, cu care este îm­ diferite, numai pentru a-’şi satisface luxul urmă, că clasa mijlocie va dispărea cu totxil,
povărat, ca interese de întârziere, spese de în locuinţa şi îmbrăcămintea» lui şi a femeii rămânând numai bogaţi şi săram; ceea-ce
proces, execuţie pe avere, aşa încât, dacă sale. Până-ce nu putea lua bani cu împrumut numai fericirea neamului nostru nu va fi.
am socoti cât costă pe ţâran un mic împru­ aşa de uşor ca acuma, putea fi şi cu casa Cel dintâiu lucru ce ar trebui să facă,
mut, ne-am speria de suma la'care se urcă.- acoperită cu şindilă; astăzi e cu ţiglă; îi tre­ băncile noastre, ar fi să folosească cuota din
Sunt bănci, ai căror membri în direcţiune bue uşi şi ferestri făcute la oraş; în casă profitul curat. înscrisă în statute aproape la
cunosc prea bine aceste procedeuri; cu toate pat de fer vopsit şi aurit. Femeea lui a toate băncile, pentru scopuri culturale,
acestea nu caută a le împedeca. aruncat fusul în foc şi răsboiul l’a urcat în pod. în cea mai mare parte pentru
Am mai avut ocasiune a semnala încă Ea cumpără toate de-a gata: pânză de bum­ luminarea şi propăşirea poporului, care să
un mare neajuns în coloanele foii noastre şi o bac în locul pânzei de in ţesut acasă; că­ ocupă cu plugărie. Scopul acesta îl pntem
spunem şi de data aceasta, anume Că băn­ măşile nu le mai( înfrumseţează cu cusături ajunge în două moduri. In mod direct şi
cile noastre, cele mai multe, dau împrumu­ de mâna ei, ci le cumpără de-agata, făcute în mod indirect. In mod indirect se va putea
turi pe credit personal cu prea multă uşu­ de fabrici, chiar din ţeri străine; tot aseme­ ridica poporul nostru prin instrucţiunea agri­
rinţă, şi Românul nostru în nepriceperea lui nea şi vestitele crătinţe sunt înlocuite cu colă, înfiinţând şi întreţnând şcoli practice
s’a folosit şi se foloseşte de această înles­ de cele de fabrică, cari sunt chiar mai scumpe de agricultură, de grădinărit etc., prin învă­
nire. Mintea lui nu este îndeajuns coaptă ca .cele de casă, etc. Aceasta stare de lu­ ţători ambulanţi, adecă care trec din comună
să judece că numai pentru trebuinţe produ­ cruri este natural, că aduce în curând pe în comună, ţinând economilor prelegeri asu­
cătoare se ia împrumut, aşa ca pe lângă in­ ţăranul nostru la sapă de lemn. pra lucrurilor folositoare, care interesează
terese să poată plăti şi capitalul şi să-’i mai Pentru a-’l scăpa de această primejdie, pe ei şi arătându-le la faţa locului cum tre­
rămână şi lui ceva ca câştig, prin folosinţa este de datoria băncilor noastre să nu bue să execute diferite lucrări, precum este
banilor împrumutaţi. Aci comit o mare parte acoarde cu atâta uşurătate credite. Un lucru d. e. altoitul, plantatul pomilor, tăiatul viţei
din băncile noastre un păcat — un păcat de foarte greu de executat, ce e drept, însă de viie etc. Un alt mod de a îăspândf ins­
moarte faţă de poporul nostru In loc a-’l totuşi pot face ceva, dacă este bunăvoinţă. trucţiunea în ale economiei, ar fi prin reu­
ridica, îl scufunzi tot mai rău în miserie, de Pentru noi acea bancă este binemeritată, niuni economice (agricole), care ar trebui în­
unde nu mai este scăpare. O mare parte în jurul şi în urma cărora găsim ţăranii în fiinţate şi sprijinite, în primul rînd, de cătră.
dintre ţeranii noştri, ispitiţi de a lua bani bunăstare. băncile noastre. Ce pot face astfel de reu­
fără a avea absoluta trebuinţă de ei, au de­ Existenţa şi prosperarea băncilor noastre niuni putem vedea la cele două reuniuni de
venit robii datoriilor lor uşuratice. „Ţeranul este datorită aproape exclusiv ţerannlui nos­ agricultură din comit. Sibiiului şi din Orăş-
nu mai este proprietarul pământu­ tru. Prin munca şi străduinţele sale s’a rea- tie, cari cu mijloace foarte restrînse îşi înde­
lui seu, ci arendaşul moşiei sale“. lisat şi se realisează în fiecare an o sumă plinesc misiunea luminătoare a ţeranului în-
Căci ceea-ce a lăsat executorul de dare, colosală ca câştig curat, care se împarte în­ tr’un mod foarte laudab l. Prin aceste reu­
vine banca să ia sub titluri de interese, ca­ tre acţionarii loţ. Este însă întrebarea dacă niuni, cari ar fi organele executive ale băn­
pital, etc. El trebue să muncească din greu nu va seca odată acest isvor de profit, dacă cilor, ele ar distribui pe lângă învăţături fo­
tot anul, numai pentru a putea îndestuli pe ţeranul nostru în loc să meargă înainte pe lositoare ce ar da poporului, şi seminţe alese
aceştia doi, ear’ de el nu se mai poate calea economică, va da tot mai mult îndărăt ? si soiuri noue, cari ar merita să fie întro-
»
lipi nimica. Mai adăogând la aceasta, că ele sunt ame­ duse în agricultura ţeranului, altoi de tot
A plăti darea sa, este ceva impus, de ninţate astăzi şi de băncile înfiinţate de stat, soiul şi felul, animale de prăsilă din rase
care nu ne putem detrage, a face datorii la facându-le concurenţă, dând împrumuturi cu recunoscute de bune, maşini şi unelte, prin
bănci însă nu. Scopul băncilor noastre, pre­ interese de numai 6°/0)şi fac întabulări fără a care pământul să poate lucra mai cu spor
cum am spus, a fost să procure ţăranului trebui ca împrumutătorul să plătească com- şi mai bine, maşini pentru a alege şi curăţî
nostru bani eftini, cari să-’l âjutoreze în în- petinţa de timbru. De sigur că da. Este seminţele etc. Băncile prin Reuniunile eco-

civilisaţiune. Mai ales fanatismul religios i-a vagabunzi. Ei consumă parte din lături’e ce
F O I T A
9
făcut aproape imposibili în Europa. Cartea se agrămădesc a olo, ceea-ce este o b nefa-
lor sfântă şi de legi este » K o r a n u l « . Ea cere pentru locuitori, altcum s’ar umplea aerul
Turcii şi oraşele lor. prescrie între altele şi că pe acel Turc îl a ş­ de o infecţiune de nesuferit. Turcii şi poartă
(Vezi ilustraţiunea.) teaptă cele mai mari veselii şi un traiu mai recunoştinţă acestor animale, le hrănesc, în­
bun, care a omorît mai mulţi oameni de altă grijesc de a-temutul lor chiar în stradă fiind,
lege, cum sunt d. e. creştinii. De aci ne pu­ unde şi-au ales culcuşul.
Cel din urmă popor, care a băgat spaimă tem explica nepăsarea cu care întimpină ei Afară de stradele unde sunt înşirate
şi oroare între creştini sunt Turcii. Deşi de ori­ moartea în resbele şi cruz'mile înfiorătoare prăvăliile (bazarul) ele sunt foarte tăcute şi
gine nomazi, îi vedem astăzi aşezaţi stabil, ce le comit cu astfel de ocasiuni.
lipsite de vieaţă. Casele Turcilor sunt astfel
formând state mai mult sau mai puţin pu­ Un oraş său un sat de ale Turcilor, îl
clădite, că numai o s ngură fereastră mică
ternice. Pe când pe la sfîrşitul secolului cunoşti de-departe pe turnurile înalte şi sub­
răspunde înspre stradă, toate celelalte sunt
al 17-lea stăpâneau şi asupra întregului sud- ţiri, în formă de fus, ce se ridică deasupra
spre curtea spaţ oasâ. Femeile cu copiii sunt
ostul Europei, astăzi trufia turcească stăpâ­ celoralalte clădiri. Aceste turnuri numite
condamnaţi a nu conveni cu semenii lor, ci
neşte numai o părticică din ţările balcanice. ♦ m i n a r e t e » fac parte din » m o ş e e l e «
să trăiască numai pentru bărbat, care în fine
Turcii ca oameni au şi însuşiri bune. Găsim lor, adecă case de rugăciune, cum sunt pentru
mai găseşte distracţiune în număroasele lor
la ei seriositate şi demnitate în purtarea lor, noi bisericile. De pe minarete strigă » muez-
cafenele, delectându-se în poveşti şi sorbind
ospitalitate, cinste în afacerile lor şi vitejie. z i n u l » la ore anumite credincioşilor săi
la cafea şi fum de tutun din ciubuc.
In schimb însă îi caracterisează dorinţa de a timpul de a-’şi face rugăciunile. Pe cât ţin
Ilustraţiunea noastră înfăţişează un oraş
Stăpâni, mândrie naţională exagerată, fana­ Turcii la curăţenia lor corporală, pe atât de
tism religios, fatalism şi superstifiozitate. murdare sunt stradele oraşelor lor. Toată turcesc, în faţă cu un cimitir din marginea
lui, ear’ de-asupra cu o fortăreaţă.
Acestea din urmă a şi adus cu sine, că şi murdăria se aruncă în stradă. De măturători
astăzi .sunt pe o treaptă foarte inferioară de nici pomeneală. Serviciul acestora îl fac c â n i i