Page 3 - Bunul_Econom_1903_05

Nr. 5 BUNUL ECONOM Pag. 3

nomice ar înfiinţa, sprigini şi supraveghea face socoata despre preţurile şi situaţia
în tot colţul ţerii locuit de Români Bănci DIN LUME ce-i aşteaptă.
săteşti sistem Reiffeisen, care nu permit ca
Eată acum socoata despre roada
banii împrumutaţi să fie întrebuinţaţi decât nu­ Pregătiri de resboiu? Cu toate anului 1902:
mai pentru lucruri folositoare şi producătoare. că organele oficioase ale guvernului In ţara întreagă (fără Croaţia şi
Cel mai mare temeiu punem noi pe austriac desmint ştirile despre pregăti­
distribuirea de altoi de pomi loditori. Un rile ce se fac, pentru o eventuală îna­ Slavonia) grâu de toamnă: a fost
pom roditor plantat la locul seu statornic, intare în Balcani, ziarele italiane asi­ sămănat pe o întindere de 3,233.851
după 2 —3 ani începe a produce fructe, a gură, că Austro-Ungaria face mari-pre­ hectare, de pe care s’au cules : 45,452.117
măji metrice (o majă are cam 4 şi ceva
căror număr creşte din an în an, până la gătiri militare. Morile din Stiria şi Un­
o vîrstă, care trece de multe-ori şi o viaţă garia au început deja să facă provisiuni ferdele de 30 litre şi cam 6 V4 ferdele
de om. Puţina cheltuială ce avem cu creş­ de făină. Direcţiunile căilor ferate şi a de 20 litri). In chipul acesta în soco­
terea şi întreţinerea unui pom roditor o pu­ Lloydului austriac au primit ordin să teală mijlocie (bun cu rău) grâul de
tem privi ca un cxpval, care aproape fără nici toamnă a dat 14 săminţe (după 1 fer­
se prepare de transporturi. Soldaţii delă sămănată s’au cules 14 ferdele;
0 osteneală, dă un v, ntt anual de multe-ori triestini de reservâ au fost chiemaţi
înzecit şi însutit, cât acest capital însuşi. sub arme. Din causa aceasta domneşte grâu de primăvară a fost sămănat
Unde mai punem şi împrejurarea că locuri, la Constantinopol o mare îngrijare. pe o întindere de 110,135 hectare, de
care altcum nu le putem folosi pentru agri­ Dacă este să credem ştirile ce pe care s’au cules 1,054,996 măji m.
cultură, cum sunt povârnişurile, coastele etc., şi astfel în socoteală mijlocie grâul de
sosesc din Sârbi a, acolo se fac pregă­
le putem planta cu pomi. Dacă socotim că primăvară a dat 9 şi jumătate săminţe/
tiri mari pentru o eventuală mişcare
poamele unui pom va'orează unul cu altul sicar ă a fost sămănată pe o în­
de trupe. Guvernul a comandat 50.000
numai 1 fi., apoi, care capital de 2 0 —30 tindere de 1,138.630 hectare, de pe
mantale şi 150 cuptoare mobile pentru
cruceri ne aduce anual interese în sumă de care s’au cules 13,606.722 măji m. şi
coptul pânei.
1 fl.? Plantarea de pomi roditori nu se face astfel în socoteală mijlocie săcara a
numai pentru present, ea este menită a ră­ dat aproape 12 săminţe;
mânea un isvor de bogăţie şi pentru viitor şi Victoria Sultanului din Maroc. orz a fost sămănat pe o întindere
cea mai sigură moştenire ce poate lăsa un Un curier special, venind din Fez, anunţă, de 1,020,528 hectare, de pe care s’au
părinte copiilor sei este o grădină cu pomi că trupele Sultanului, comandate de cules 13575,100 măji m. şi astfel în so­
roditori, cari nu se pot nici vinde, nici de- coteală mijlocie orzul a dat mai bine
ministrul de răsboiu, au atacat în di­
trage dela menirea lor, adecă de a produce de 13 săminţe;
mineaţa zilei de 17 Ianuarie posiţiunile
fructe, cari să vend la rândul lor în fiecare an. ovis a fost sămănat pe o întindere
pretendentului, împrăştiindu-i partisanii
Iată ocasiunea dată, ca băncile noas re de 984.995 hectare, de pe care s’au
să se facă nemuritoare, ca binefăcători ai şi capturându-1 pe dânsul. cules 12,019.777 măji m. şi astfel ovăsul
poporului, distribuind anual altoi în număr a dat în socoteală mijlocie 12 săminţe;
cât se poate de mare, asigurând în acelaşi Paris, 2 Februarie. Coresponden­ cucuruz a fost sămănat pe o întin­
timp poporului nostru, pentru viitor, un venit
tul vienez al ziarului »Le Rappel« co­ dere de 2,165,873 hectare, de pe care
sigur, care nu se poate ataca. s’au cules 26,555,888 măji m. şi astfel
munică acestei foi, că în cursul călă­
Jertfa ce ar aduce băncile noastre în socoteală mijlocie cucuruzul a dat
toriei sale spre Italia Ţarul Rusiei se
pentru îmbunătăţirea stării materiale a ţe- 12 săminţe.
ranului nostru, nu ar fi de loc în dispropor- va opri la Budapesta, unde va avea o
In toată ţara a fost sămăhat cu
ţtune cu câştigul ce au dela el. Din contră, întâlnire cu Monarchul Francisc Iosif.
bucate un tăritor de 9539,962 hectare
această jertfă s ar reîntoarce cu bune pro­ Ştirea e primită cu reservă. de pe care s’au cules în total 112,264,600*
cente, fiindcă afaceri solide şi multe poţi face,
măji m. de bucate, ceea-ce face aproape
în mod durabil, numai cu persoane în bună­ 800 milioane ferdele (de câte 20 litri),
Roada anulai 1902. de bucate.
stare materială şi nici decum cu săracii.
Pe lângă aceasta, după cum am mai spus,
întreagă întinderea ţării noastre
starea înfloritoare a băncilor noastre, este
datorită ţeranului şi este o datorie sfântă a De câţi-va ani încoaci, ministrul de este de 282,317 klm. pătraţi, ceea-ce
îngriji de viitorul lui. agricultură a ţerii îşi are în toată ţara face 282 milioane, 317 mii de hectare-
Nu este prea mult, când cerem, ca bărbaţi încredinţaţi cu slujba, ca în fie­ Din aceste au fost sămănate cu bucate
cel puuţin / procent din profitul curat al băn­ care lună, de cel puţin două-ori să-’l 9 milioane 540 mii hectare, adecă abia
cilor să fie destinat în scopul de a ridica înştiinţeze despre starea sămănâturilor, a 31-a parte din întreg întinsul ţării _
bunăstarea ţeranului nostru. Acest procent despre roada, ce să aşteaptă şi despre Dacă toate bucatele ar rămânea
în sumă de 15.000 cor. pe an, investit şi pagubele ce îndură productele câmpului. în ţară, s’ar veni pe fie-care locuitor
distribuit în pomi roditori d. e., peste cinci ani Pe temeiul acestor înştiinţări, în fie­ mai bine de 6 măji adecă vre-o 40— 45
ar produce un venit sigur de cel puţin $o care lună să publică prin gazete sta­ ferdele de bucate (înţelegând aici grâu,
mii cor. Şi urmând astfel numai zece ani rea sâmănăturilor şi se fac socoteli sâcară, orz, ovâs şi cucui uz). Luând
de-arindul, am asigura poporului nostru un despre roada anului. Acestea înştiinţări ovăsul afară, rămâne pentru fie-care lo­
venit sigur, fără nici o muncă sau altă chel­ sunt de mare folos, căci cu ajutorul cuitor cam 5 măji de bucate, adecă
tuială, de o jumătate milion de cor. lor ne ştim orienta asupra producţiunii, vre-o 30— 35 ferdele.
Toate băncile noastre vor ţinea în cu­ asupra preţurilor din piaţă şi ne Din bucatele ţării însă de fapt o-
rând adunarea lor generală anuală. Acum ar putem face socoata înainte, că un­ mare parte să trimite din ţară. Le
fi momentul să hotărască şi asupra propu­ de putem ' vinde bucatele noastre vindem străinătăţii pentru mătăsuri, ju­
nerii noastre, care o credem de o însemnă­ mai cu preţ şi unde putem cumpăra cării, maşini şi altele. Aşa că în urma
tate foarte mare. Votând sumele necesare mai bine. Cu sfîrşitul fiecărui an apoi urmelor abia rămâne fie-cârui locuitor
s’ar putea începe cu distribuirea şi plantatea să dă o socoteală generală despre cam 15— 20 ferdele de bucate, cu care
altoilor încă în toamna anului acesta. roada întregului an — ca astfel plu­ trebue să trăiască un an întreg atât
Dee Dumnezeu, ca vocea noastră să fie garii şi moşierii din ţară să ştie care el cât şi dobitoacele sale.
ascultată. şi câte bucate să găsesc prin magazinele V. C. Osvadă.
din ţara întreagă şi aşa să-’şi poată
)