Page 4 - Bunul_Econom_1903_05

Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr 5

viţea, încă în priţnele zile după-ce a fost Frigărui.
Medicul casei. fătată, nodurile la cap, unde se ivesc coar­ Se taie carnea dela muşchiu în bucă­
nele, le udăm cu ceva apă şi le atingem de
ţele potrivite. Apoi se taie o ceapă şi se
câteva-ori în intervale de câte 2—3 zile cu
Incărunţirea .părului. Coloarea presară cu sare şi piper şi Se freacă bine cu
sodă caustică. Fără a produce animalului
pârului depinde dela materia colorantă dânsa bucăţelele de carne; se stropesc cu
nici cea mai mică durere, coarnele nu se
(colorătoare) ce se aflâ în el. Dacă lipseşte cu puţin vin şi se ung cu puţin unt; după
vor ivi nici când.
totul, atuncea pârul apare alb. Lipsa de ma­ aceea se pun în frigările subţiri de lemn şi
terie colorantă face ca la bătrâneţe să devie se frig la început la un foc iute şi'în urmă
părul alb. De regulă Incărunţirea începe pe DE-ALE BĂNCILOR Ia un foc mai moale, îngrijind a le servi
la tîmple şi de aci se întinde peşte tot ferbinţi şi cu mustul lor.
părul capului şi a celorlalte părţi ale cor­
pului. Părul albit este deja dela rădăcină »Albina* fi * Concordia*. Direc­ Advocatul poporului.
alb, sau după-ce a ajuns la o lungime oare­ torul »Albinei* din Sibiiu, dl Partenie Cosma,
care nu mai capătă materie colorantă şi astfel în urma ştirilor tendenţioase colportate prin Scrisoare (paşaport) de vite trebue
devine alb. Un fir de păr deja alb, dacă îl ziare cu privire la «Albina* şi la persoana să scoatem dela primăria comunală pentru
smulgem, va crtşte la loc un fir tot alb. Cu d-sale, publică în «Magyar Penzhgy* o de­ fiecare cal, vită mare cornută, oae, capră şi
toate acestea un pâr în parte devenit claraţie în care arată, că «Albina* prin li­ porc, pe care proprietarul lor voeşte a le
cărunt în urma unor boale de nervi, poate chidarea «Concordiei* n'a suferit perderi mai vinde. (Art. de lege VII, §. 8 din 1888).
recăpăta coloarea sa de mai nainte. De unde însemnate şi că bilanţul afacerilor nici-odată
Pe drum public mânatulaori-cefelde
se vede că nervii au înrîurire asupra materiei n’a fost atât de splendid ca anul trecut. In mijloc de transport (căruţă, trăsură etc.) trebue
colorante din păr. Cu drept cuvânt se poate acelaşi timp declară, că nu este adevărată să se facă totdeauna pe partea stângă a
zice, că Cineva a încărunţit în urma supărărilor ştirea, ce se colportează pe socoteala d-sale drumului Pentru a trece înainte, vcm ţi­
şi a grijilor s’au că a încărunţit peste noapte etc anume, că ar avea de gând să se retragă nea totdeauna la dreapta. Pe poduri
Incărunţirea timpurie la om este de re­ dela conducerea «Albinei*. este oprit a trece înaintea altei căruţe etc
înaintea trăsurilor dela curte, ale armatei, a
gulă moştenire în familie. Pentru a împedeca poştei, a pompierilor a trăsurilor de salvare
astfel de caşuri nu există mijloace, şi nu ne Bilanţul Băncei austro-ungare. — ori cine este dator a da la o parte. (Art. de
rămâne alta decât să văps m [cămin] părul. Banca Austro-Ungariei a încheiat bilanţul pe lege I. §. 107 din 1890; Art. de lege XI. §.
1902 că un câştig net de 8.396.075 coroane. 120 din 1879).
Florile de teiu se folosesc aproape Dividentul e de 4#/#, ceea-ce face 56 coroane
numai în medicina populară. Ceaiul (tea) de de acţiune de 1400 coroane. Anul trecut di­ PENTRU MESERIAŞI
flori de teiu e bun pentru a provoca asudarea videndul fusese de 4.9°/0- Conform statutelor 9
şi a alina dureri de pântece. ei, dividendul ne fiind mai mare de 4°/0, nu
s’a făcut nici o dotaţie pentru fondul de re- Cum se poate muia chitul dela tereş­
servă, nici guvernele Austriei şi Ungariei nu tri (geamuri)? Este ştiut, că chitul cu care
P e n t r u E c o n o m i iau nimic. se lipesc geamurile în ferestri constă din
La aceasta scădere au contribuit toate cretă şi uleiu de in fert (Fimaiss), se ştie
Oasele în agricultură. ramurile de activitate ale Băncei, atât scontul mai departe, că acesta se întăreşte cu timpul
cât şi celelalte. astfel, încât se poate deslipi numai cu dalta
In cele mai multe case nu se dă nici
Sucursalele din Ungaria au văzut dimi­ şi ciocanul. Să întâmplă însă de multe-ori,
o atenţiune oaselor ce rămân dela bucătărie,
nuând considerabil cifra afacerilor lor. In că geamuri mari, oglinzi ş. a. trebuesc scoase
deşi ele anume preparate, ne dau un îngră­
Austria 20 sucursale nu au putut acoperi spre a repata ferestrile, ramele sau din alte
şământ [gunoi] excelent pentru toate plan­
nici măcar cheltuehle lor de exploatare. cause, şi dacă s'ar face aceasta cu dalta şi
tele noastre cultivate. Cu deosebire le vom
ciocanul, foarte uşor s’ar putea sparge sau
folosi în grădini la legume şi la pomi tineri,
ştirbi sticlele. Mai practic este a muia chitul,
care ne vor pune în uimire prin desvoltarea »Consum* societate comercială pe spre al deslipV mai uşor. Aceasta se poate
lor repede, în urma îngrăşării pământului cu acţii în Blaj. Societatea aceasta şi-a con­ face mai uşor cu Kali caustic. Să ia carbo­
ele. întregi sau chiar sfărîmate Se desconpun vocat a XI. adunare generală ordinară pe nat de potaş'u (potaşă bună], se pisează
foarte încet în pământ, aşa încât ar trebui ziua de 14 Februarie a. c. Din Bilanţul în­ până se face praf si se amestecă cu o can­
să aşteptăm ani de zile până-ce să poată fi cheiat cu 31 Decern. 1902 extragem urmă­ titate potrivită de var, ars de curând, care tot
folosite de plante. Un mijloc simplu de a toarele : Active 146.698 cor. Pasive 160.048, asemenea să lasă să se schimbe in praf stro-
preface oasele în praf, care se topeşte uşor ear’ în loc de profit, aflăm cu regret, o per- pindu-’l cu apă. Aceste substanţe se mai
în pământ este următorul : peşte un strat de dere de 13.350 coroane, din care sumă amestecă apoi cu puţină apă, până-ce se
oase ca de 10— 15 ctm. grosime aşezăm un 9.443 cor. este perderea din anul trecut (1901). formează un fel de pastă (aluat). Cu aceasta
alt strat tot aşa de gros de var ars, însă
se unge mai de multe oti chitul, până-ce să
nestins în amestec cu cenuşe, peste aceasta
moaie -destul de bine. Pentru-ca să nu se
vine earăşi un strat de oase, apoi var cu Pentru femei. usuce prea iute această pastă, ’i-se adaogă,
cenuşe şi aşa mai departe. Grămada se va
puţin săpun negru.
uda din timp în timp cu apă; leşia for­ *
mată din cenuşe şi var va muia oasele în Cum trebue feartă şunca ? Pentru croitori. Pete de smoală şi
câte-va săptămâni, aşa că le putem sfârîma Ca să avem o şuncă feartă gustoasă, o păcură se pot scoate din haine in modul
cu hârleţul. Grămada trebue să fie în con­ ferbem mai întâiu Va oră în apă, apoi tur­ următor: Se coasă pata jur împrejur cu un
tinuu umedă. La un jugăr este îndeajuns năm peste ea ca pe jumătate: vin alb, adău­ fir alb şi să acopere apoi cu gâlbinuş de
5— 10 hectl. din acest îngrăşământ pentru a gând la ele şi ceva chimin, boabe de enuper, ou, Haina se acaţă apo i şi se lasă să se usu­
ne da resultate bune. zăhar, coaje de lămâie, cuişoare şi se lasă ce. Mai târziu se spală pata cu săpun obi­
*
să fearbă mai departe, fiind vasul acoperit. cinuit şi cu apă căldicică. Dacă haina este
Cum împedecâm creşterea coarnelor la viţei?
După-ce a fert în deajuns, şunca se pune în veche şi pata de demult, este mai practic a
Este constatat, că vacile fără coarne sunt teasc sau se pune o greutate pe ea. Numai o spăla întreagă, căci altfel la locul unde a
mai bune de lapte ca cele-ce au coarne. după-ce s’a răcit pe deplin o putem tăia felii fost* pata rămâne, altă .pată, care ; însă este
Ca să împedecăm creşterea lor ne folosim frumoase. > mai curată, ca restul hainii.
de sodă caustică şi anume: când simţim la *
W Primitorii „Bunului Econom“, cari nu doresc a-’l abona pe viitor, sunt