Page 5 - Bunul_Econom_1903_05
P. 5
Nr. 5 BUNUL ECONOM Pag- $
Lumină electrică în Deva. «însoţirea
NOUTĂŢI de anticipaţiuni din Deva* a încheiat con
tract cu oraşul pentru ridicarea unei usine
electrice şj iluminarea oraşului cu electricitate. C e să fa c e m M P tâ n M ă rte?
Desminţire. Ştirea comunicată de X şi *
publicată în nr. penultim după »Gaz. Trans«., • însoţirea de anticipaţiuni din Deva a
înfiinţat o fabrică de spirt, împreunată cu Cerne bucatele de sămânţă. Cară şi îm
că în Ţinţari s’ar fi cântat în ziua de
un staul de îngrăşat vitele. prăştie gunoiul, ca pe când se desghiaţă,
Crăciun «Christos a înviat din morţi* şi că *
zama lui să între în pământ. Când timpul e
s’ar fi publicat şi ajunul Bobotezei pe Vineri Răscoală între musulmani şi creştini.
în 3 Ianuarie, — nu este adevărată. In Cerna-Vodă (Dobrogea) s’a iscat zilele frumos, începe aratul dacă pământul e p o
* trecute o revoltă generală între musulmani trivit spre acest scop. De n’ai făcut în Ia
nuarie adună acum neaua în jurul pomilor.
Registre de dare falsificate. La oficiul şi creştini. O companie de vănători a resta
Curăţă livezile de muşuroaie, petri şi mărăcini
<le dare din Chichinda-mare s’au descoperit bilit ordinea tulburată.
* şi pe unde locul e gol, samănă iarbă. Lasă
abusuri, neregnlaritâţi şi falsificări scanda
La trenurile accelerate,nu va fi şi cl. berbecii la oile ce vrei să fete în Iulie şi le
loase. Comitatul Torontal a trimis pe Desi-
III. Ştirea, că la trenul accelerat se vor ală păzeşte să nu bea apă de pe neauă, căci*
deriu Bordczy să controleze registrele. Acesta
tura şi vagoane de cl. III., după-cum se scrie cele de-a făta pierd mielul, ear celor fătate
a constatat, că o mulţime de registre de dare acum din Pesta, se desminte din partea di li-se strică laptele. Taie mlădiţe de altoit din
au lost falsificate, prin ce s’a produs o pa recţiunii căilor ferate.
* partea despre miază-zi a pomilor cari sunt
gubă de peste 90.000 coroane. Până acum
Comerciant arestat Joi 19 Dec. după sănătoşi, le împlântă în năsip ori pământ
nu se ştie cine e falsificatorul şi înşelătorul.
amiazi a fost deţinut propretarul firmei «F. umed până la folosinţă/ Sfîrşeşte curăţirea
Se vesteşte, că abusurile sunt aşa de numă-
Samu* din Braşov (uliţa căldărarilor), Eroa- pomilor de omide şi când timpul e frumos*
roase, încât Bordczy a cerut dela comitat o
nuel Samuel şi soţia acestuia, pentru fali poţi sădi pomi. Curăţă alfoii mai tineri de
comisiune de investigare, căci singur nu
ment fals şi înşelăciune. Ambii au fost in crengile netrebnice, ca să crească frumoşi,
poate examina şi controla seria de falsificări.
ternaţi în închisoarea preventivă de tribuna ear pe cei bătrâni de toate necurăţeniile.
Iregularităţile, abusurile şi falsificările s'au
lul din Braşov. Retează pomii, ca nu cumva întârziindu-se
•comis ani. de-a-rândul. Caşul a produs sensa-
* să înceapă circularea sucului. Pomişorii din
ţie enormă, Tren în flăcării Când trenul de per
* şcoala de sămânţă se pot transmuta în şcoala
soane din 19 I. t. a întrat în staţia Nagy de pomi, unde vor fi altoiţi.
S’au dus din Maramnrăş în ţări străine
Lâta, coperişul unui vagon de cl. IlI-a, plin Lucrul început în paturile calde în luna
în decursul anului trecut 4.018 locuitori. Din
cu călători, era în flăcări. Abia au strămutat Ianuarie, se continuă. In timp frumos şi
tre aceştia au luat drumul spre America:
pe drumeţi, când coperişul vagonului s’a cald trebue aierisate. Putem sămâna: varză
2165, spre România : 1676, spre ţeara Nem
prăbuşit. Trei funcţionari subalterni dela gară creaţă (chil), caralabe, varză timpurie, salată,
ţească 28, spre Turcia 4, spre Rusia 6, în
au suferit arsuri mai uşoare. ţelină, morcovi, pătrîngei şi crastaveţi.
Asia 11, în Palestina 20, în Ierusalim 11.— *
Cele mai multe paşapoarte s’au dat în luna In viie dacă gunoiul nu s’a împrăştiat
Marfă fioroasă. La gara, Charchov în
August. Rusia s'a dat o ladă ca pachet de expedat. până acum, să se împrăştie. Butăşitul, tăiatul
■ * şi alte lucrări rămase de toamna se pot con
Pe ladă erau insigniile de conte. Un subal
Producţrone teatrali împreunată cu dans tinua.
tern a băgat de seamă că din ladă picură
va arangia t i n e r i m e a ş c o l a r ă di n Bin- Vitele trebue bine hrănite pentru re
sânge. A desfăcut-o şi a dat de corpul unei
ţ i n ţ î la 30 Ian. v. (12 Febr. n.) în ziua de dobândirea puterii la începerea lucrului de
femei tinere de o trumseţă rară, străpunsă
3 S fin ţi în sala şcoalei din localitate. Ve primăvară.
cu pumnalul în piept în mai multe locuri.
nitul curat e destinat pentru biblioteca şco De stupi trebue îngrijit ca să nu fie
S’a pornit cereetare. Pachetul era adresat
lară din ioc. conturbaţi prin larmă, sguduituri, cu un cu
* cătră mama victimei. vânt de nimic ; să fie la bun adăpost şi pă
*
Pedeapsa lui Dumnezeu. Din gara dela ziţi de şoareci.
Un noa soiu de sinucidere. Ludovic
Râkos de un timp mereu fura cineva cărbuni.
Krugsar, lucrător la ocnele din Mereny, Lunia
Veniau băieţi, feciori, fete mari şi furau căr
trecută s’a slobozit într’o târnă şi aşezându-se
buni până şi de pe locomotivă. In noaptea Ştiri economice.
pe o cartuşe de dmarnit, a aprins cartuşa.
trecută două fete de şcoală, Lâzâr Măria şi
Când ceialalţi lucrători au întrat în târnă, au
Tereza Balog, s’au dus să fure cărbuni.
aflat prin ea tot fârîmituri de trup de om. Convenţia ungaro-română asupra pes
Tercza Balog voia se treacă pe sub vagoane * cuitului. Delegaţii români şi unguri au sem
la o grămadă de cărbuni, în clipa aceea Zăpadă roşie. In comuna Raca (Sârbia) nat zilele acestea, la Budapesta, convenţia
trenul a fost pus în mişcare şi corpul neno săptămâna trecută a nins ninsoare de coloare ungaro-română asupra pescuitului pe Dunăre.
rocitei a fost zdrobit înfiorător. A murit în rosa-deschis, ce juca în coloare albastră. *
chinuri grozave. Causa rarului fenomen a fost că printre flu-
* 0 fabrică de brânză, după-cum cetim în
turaşii de zăpadă erau mulţime de insecte
Un bal arangează I n t e l i g i n ţ a r o «Trib.* se va înfiinţa în Sibiiu. Ea se va
mititele şi uscate. De unde au ajuns acestea
m â n ă d i n M e r c u r ea, Sâmbătă, la 1/14 ocupa mai ales cu producerea şi prelucrarea
in vezduh, spre a cadea apoi împreună cu
•Februarie 1903 în sala hotelului «L a 3 mai fină a brânzei de oaie din Ardeal. Brânza
zăpada, — nu se ştie.
A r a b i * din loc, în favorul şcoalei gr.-or. * asta va exporta-o în străinătate, precum a
In pausă se va juca » Căl uş e r ul * şi « Bă Marconigramă. Joi s’a făcut inaugurarea făcut şi până acum, dar’ în măsură mai mică.
tuta*. telegrafului fără sîrmă atlantic între Anglia şi Cu brânza aşa numită de Făgăraş, se va în
* cepe deja în luna viitoare.
Statele-Unite americane, instalat conform sis
0 nonă cale ferată să va face în pri *
temului inventat de Marconi. Primele tele
măvara aceasta, care va hga comunele mari
grame au fost: salutul presidentului Rosevelt In atenţiunea pânzarilor. Pentru lifefarea
româneşti: Pecica, Semlac, Şeitin şi Nădlac
trimis regelui Eduard şi răspunsul acestuia. de pânză pe sama admiralităţii din Pola se
dela Arad în jos pe lângă Murăş. In Pecica
— Englezii au dat deja nume acestui soiu află publicaţiunea şi mustrele la camera
s’a şi ţinut o conferenţă şi s’a pertractat de telegrame, numindu-le marconigrame, comercială1 din Braşov/ Terminul pentru îna
aceasta cu atâta însufleţire, încât momentan
după numele inventatorului telegrafiei fără intarea ofertelor e 15 Martie a. c.
s’au subscris 30 acţiuni.
sîrmă.
*
rugaţi a ne înapoia îndată Nrii trimişi, altcum îi considerăm ca abonaţi.-^ !
