Page 2 - Bunul_Econom_1903_06
P. 2
Pag. 2 BUNUL E C O N O M _________ __________________ ___________ Nr. 6
din Ungaria în Austria. Astfel porcii pereze o convenţie cu puterile mari, meu şi sper, că la cas de nevoie, el
îngrăşaţi pot fi transportaţi fără nici o obligându-se acestea, ca în timp de 5, îşi va face datoria«.
greutate la ori ce abatoriu din Austria, eventual 10 ani să nu mai înmulţească
dacă nu provin din localităţi neinfec armatele, nici să introducă arme nou6. Mobilisarea Turciei. »Times«
tate de vre-o boală molipsitoare. Cei din Londra anunţă, că Bulgaria a a-
de prăsilă şi cei slabi însă va trebui- Situatiunea în Austria. Din dresat o notă cătră puteri contra mo-
9
să facă la intrarea lor în Austria o ca Viena se anunţă, că Cehii tineri s’au bilisărilor Turciei, cari sunt periculoase
rantină de 35 zile pentru a fi obser decis a’şi retrage moţiunile de urgenţă pentru Bulgaria. Nota adaugă, că Bul
vaţi dacă nu sunt bolnavi. şi astfel pentru un moment au încetat garia ar fi nimicită chiar şi la cas când
Precum' s’au ridicat taxele vamale cu obstrucţiunea. Reichsrath-ul va fi ar purta o campanie victorioasă.
pe produsele agricole, tot aşa prin taxe deci în posiţie ca să treacă azi peste
mărite se. protejează şi industria, care prima cetire a proiectului de conver Episcopia sârbească din Ti-
este indeletnicirea mai de căpetenie a siune. mişoara. Scaunul episcopesc al Timi
cetăţenilor austriaci. Un deosebit merit şoarei, devenit vacant prin moartea lui
i
mai are acest tarif, că sub ocrotirea Amânarea delegaţiunilor In Nicanor Popoviciu, ar fi trebuit după
lui se va putea desvolta cu deosebire cercurile politice din Viena şi Buda trei luni să fie ocupat. Scaunul, deşi
industria- mică, cea de căsă. Aşa că pesta se vorbeşte, că delegaţiunile din e vacant de un an şi jumătate, după-
nu numai fabricele mari vor fi scăpate ăst-an se vor amâna pentru Septem cum scrie „Tribuna1*, nu se va ocupa
de concurenţa din ţeri streine, ci şi vrie Convocarea atât de întârziată a încă multă vreme, din causa neînţele
micii industriaşi vor putea vinde mai delegaţiunilor se motivează cu situaţia gerilor ivite cu privire la candidatul
uşor şi cu preţuri mai ridicate pro parlamentară nefavorabilă. de episcop.
dusele lor.
Din Peninsula balcanică. Ştiri DELA REUNIUNILE NOASTRE
alarmante sosesc zilnic despre pericolul
DIN LUME macedonean. Astfel cu toate desminţi-
I t e U i a g r o a o s a i c ă
rile se menţine ştirea, că Turcii mo-
Mai nou. bilisează armata' Se afirmă, că guvernul % U a r & s - S e v e r i a .
Alegerea episcopului din Arad. turcesc continuă cu întăririle la hotare
Dl Carol Fenyes, secretarul reun. agron.
Joi s’a făcut alegerea de episcop al die- şi reparează fortificaţiile la graniţa turco-
a comit Caras-Severin, în scopul de a în
cesei gr.-or. rom .' a Aradului. P. G. muntenegreanâ.-.In S o fia domneşte o fiinţa şi în Lugoj o filială a „Asociaţiunii
Sa Ignatie I. Pap întrunind j6 voturi, mare nelinişte dîn causa pregătirilor de centrală regnicolară de credit1*, de care acest
a fost proclamat de ales. P. S. S. Archim. resboiu ale Turciei. Principele bulgar comitat deja are 30, — a convocat săptă
Hamsea, stariţul mănăstirii din Hodoş- Ferdinand a făcut o declaraţie impor mâna aceasta, la 12 Febr., pe gazdele aces
Bodrog, a primit 20 voturi. tantă unei delegaţiuni, care i-a cerut tui oraş la o consfătuire în Sala casei ora
şului. Spre orientare le-a comunicat aceasta
sprijinirea causei Macedonenilor. «Sun
prinrr’un apel, din care extragem următoarele:
Din dietă In şedinţa de ieri a tem în ajunul unor evenimente seri
„Membru al asociaţiunei, ce se va în
vorbit kossuthistul Benyovszky contra oase. Poporul bulgar se încrede în Ru
fiinţa, poate fi a ela, care prenotează cvote;
proiectului militar. El înaintează tot sia şi în puteri, că vor crea o nouă
o cvotă (părticică din capitalul cu care se
odată un proiect de resoluţiune, prin situaţie în Macedonia. La toată întâm creează fondul asociaţiunei) e de 50 cor. şi
care să fie îndrumat guvernul să eso- plarea contez pe patriotismul poporului se poate plăti în rate lunare de câte 1 cor.
F O I T Ă tru medalia militară ce purta pe piept, şi cele mai frumoase şi colţul ce rămânea gol
*»
începu să iubească cu adevărată iubire mor părea că strigă: * Hoţii!»
mintele încredinţate pazei sale. Cu pumnii încleştaţi, răsuflând repede,
G A ST O N SCH ED LER Incet-încet ele se făcură viaţa lui, le moş Ion sta înaintea mormântului neputân-
preţuia ca pe o proprietate a lui, ştia pe din du-’si lua ochii dela el. In seara trecută, era
TRANDAFIRUL afară ce scria pe crucile de lemn ori pe foarte frumos, o grădină drăgălaşe, încântă
cele de peatră. Mormintele îi erau familia, toare, colţ perdut în nemărginirea în care
— Mişelul!... ticălosul!... zise paznicul pietenii, regimentul! Şi plimbându-se printre e bine să dormi somnul de veci. Şi acum
bătrân, oprindu-se în faţa unui mormânt. ele încet, obicinuit cu sgomotul paşilor sei ce schimbare! Ai fi zis că a trecut o ceată
Prea de totl Nici-odată nu i-se întâm pe nisip, zilele îi treceau într’o linişte fericită. de hoţi pesre pământul sfânt lăsând în ur-
plase ce i-se întâmpla de vre-o câte-va zile. Dar’ fericirea lui perise de odată; viaţa mă-le, ca Hunul Atila, jale şi pustiire!
Cu toate acestea nu era paznic de ieri, lui aşa de dulce, fusese otrăvită, o durere
Mănia şi un mare disgust cuprinse pe
dealaltăieri; nu umblase de puţine-ori pe nemărginită îl chinuia, îi umplea inima, şi
bătrânul soldat, şi pe faţa-’i sbârcită curseră
potecile tăcute 1 Erau vre-o zece ani de când mania îi facea sângele să fiarbă: moş Ion
două lacrimi mari.
moş Ion, fost soldat viteaz, plecase dela re băgase de seamă că îi fura cineva podoa
Mişelia acestei nelegiuiri trecea peste
giment. Era în multe locuri rănit şi drept bele mormintelor!
marginile inteligenţei sale, îl încremenea şi
răsplată pentru slujbele ce adusese ţerii, îi Gândi că înebuneşte; cine fura, nu fura
nu se mai gândi decât să prindă pe hoţ şi...
•dăduseră neînsemnatul loc de paznic al ci medalioanele de aur, nu fura lucrurile de
mitirului dela Ivry. Deoare ce era flăcău bă preţ, ci cum punea pe vr’un mormânt niscai Mâna i-se întindea şl pumnul se repezea cu
trân, fără familie, când se despărţi de cama flori, care mai aminteau viaţa veselă, şi că putere în văsduh, ameninţând pe necunoscut.
razii sei, se pomeni singur în lume, fără altă ceicari rămăseseră nu uitau, o mână nelegiuită Pleacă dând cu băţul în petri şi făcân-
•dragoste afară de cea pe care o simţea pen- pângărea amintirea sfântă, smulgea florile du-le să sară în sus.
