Page 3 - Bunul_Econom_1903_06
P. 3
Nr. 6 ____________ fi UNUL ECONOM ___ _____________________________Pag- 3
„Asociaţiunea centrală regnicojară în Cu o cale rugăm pe membrii noştri KSsboiu de ţăsut automat. Pe terenul
dată după constituirea asociaţiunei, va cre împărtăşiţi anii trecuţi cu săminţe, să bine- industrial cea mai interesantă invenţiune este
dita suma îndoită a valoarei cvotelor pre- voiascâ a ne raporta despre modul de pur- răsboiul automat al lui Nothrop. Un astfel
notate. cedere la cultura plantelor şi despre resul- de răsboiu se află în fabricele de bumbac
„Asociaţiunea centrală dă împrumuturi tatul recoltei. din Mancbester. O firmă engleză intenţio
cu 5 ^ °/0; ear’ filialele — în înţelesul art. S ib iiu , 7 Februarie n. 1903. nează a procura 500 astei de răsboa e, care
de lege 23 din anul 1898 — cu interese de Comitetul central al »Reuniunei române va reforma cu totul industria ţăsăloriei.
7Va% , deci cu 2% mai mult ca centrala. de agricultură din comitatul Sbiiu«. *
„Asociaţiunea, ce se va înfiinţa în Lu Vânzarea prafului nutritor pentru ani"
Dem, Comşa, Vie. Tordăştanu, male oprită. Min'strul de interne prin o cir
goj, va lua după împrumuturi n u m ai 7% .
presîdent. secretar.
împrumutul se poate face pe cambii, credit culară a atras atenţiunea oficiilor judecăto
reşti, că Wehle Emil, drogoer din V ena vinde
personal cu termin de 6 luni, apoi pe hipo-
tecă şi credit real. Ştiri diverse. în Ungaria P o rk in şi P ecu si n, pentru care
n’are îngăduinţă. Cu o cale a îndrumat au
„Se dau împrumuturi cu amortisare pe
torităţile, ca să împedece lăţirea acestui ar-
10, 15 şi 20 ani, după cari, afară de amor- Despre bogăţia în aur a rîurilor noastre.
tisarea ratei din capital, se solveşte 31/s°/o se dau în »Montan-Zeitung« dm Graz date ticlu oprit.
*
interese. interesante. Se spune anume că pe ţinutu Examinarea stabilimentelor de acetylen.
rile ţărmilor Dunării, Dravei, Murăşului, Stre-
„Asociaţiunea va deveni mai târziu şi
iului, mai departe a Oltului, Savei şi Some Ministrul de comerciu prin o circulară tri
asociaţiune de consum şi de valorare a pro şului se află foarte mult praf de aur, ba se misă autorităţilor administrative aduce la cu
ductelor, când apoi economii vor putea pro află chiar şi bucăţele de aur cari sunt mai* noştinţă, că planul după care se vor examina
cura trebuinţele lor mai ieftin, ear’ produc mari decât cele din California. stabilimentele de acetylen* e deja gata.
tele lor (grâu, cucuruz, sămânţă de trifoîu ş. a.) * *
le vor vinde şi valora cu preţuri mai bune“. Telefon — fără scoică pentru urechi. Concurenţă între fabricile de bere. Fa
Societatea austriacă pentru arte şi Lănder- bricile de bere de primul rang din provin
Am dori ca şi dintre Români să se
bank a cumpărat pe preţul de un milion cie şi străinătate sunt provocate, de cătră
înscrie cât mai mulţi ca membri acestei
franci invenţiunea inginerului svedian Liung- cele din Budapesta, ca să ridice mari magazii
asociaţiuni, pentru a se folosi de înlesnirile [deposite] în Budapesta şi să concureze cu
mann Holmstroem, adecă telefonul fără
ce le promite. fabricele de bere din capitală. Prima fabrică
scoice.
* de bere din Şopron a şi făcut, de curând,
un mare magazin în Budapesta. Se crede că
Maşină de sburat. La exposiţiunea
Dela Beun. rom. de agricult. din universală dela Saint Louis, America, în depositele vor fi atât de mari, încât pe tim
pul de vară vor putea satisface şi celor
comitatul SibiinlnL 1904, va avea loc un concurs aerostatic mai mari comande.
*
pentru un premiu de 500 mii lei. Sir Hi-
împărţire de seminţe şi de unelte ran Maxim, cunoscutul inventator de maşini Impedecarea exportului pietri de fer
economice. sburătoare, pe cât de puternice pe atât de (minereu de fer) preocupă şi cercurile gu
vernamentale şi se zice că deocamdată pe
Ne luăm voie a aduce la cunoştinţa uşoare, a trimis o scrisoare cătră directorii căile ferate ale statului va ridica în mod sim
membrilor Reuniunei noastre agricole, că exposiţiunii, că va face 6 călătorie cu ba ţitor tarifa de transport pentru peatra de fer
subsemnatul comitet central va împărţi în lonul la Saint Louis, chiar în vara viitoare,
primăvara a. c. întră membrii Reuniunei în pentru a-’şi da seama de disposiţiunile te ce există între vama Austriei şi străinătate.
*
mod gratuit săminţe de trifoîu, de napi, de renului şi pentru a se informa de proiectele Fabrica de materiale pentru lăcătuşii
luţemă şi eventual şi de alte soiuri de se şi condiţiunile terenului. din Aiud a produs, după-cum se vede dm
*
minţe de nutreţuri, mai departe cuţite de bilanţul încheiat pe 1902, marfă în preţ de
Curs extraordinar de ţăsetorie pentru
altoit pomii, reşină fluidă de altoit, legături 199.062 cor., cu 50.000 cor. mai mult ca
femei se va ţinea din indemnul ministrului în 1901, şi totuşi cu spese de 3736 cor.
de altoit, cum şi legături de pomi.
de comerciu în Kesmârk (Ungaria-de-nord) mai puţin. Profitul curat, este de 13.316
Doritorii de a fi împărtăşiţi să-’şi îna
dela 1 Martie până la finea lui Aprilie a. c. cor., din cari 7000 cor. s’au trecut la fon
inteze cererile în scris la comitetul central dul de reservă. Ca dividendâ se distribue 5% -
învăţământul va fi gratuit.
cel mai târziu până la 1 Martie a. c
*
II. neşte de repede, fără să vadă nimic, fără tors în ţară, a luat parte la revoluţiunea din
Cotind pe o potecă, moş Ion văzu o să audă înapoia sa respiraţia repede a bă 1848, care însă nu isbuti, aşa că a fost si
fetiţă; era sdrenţoasă de tot şi plină de no trânului paznic, care o urma cu greu şi în lit să fugă în Francia. La 1857 se reîntoarce
roi. Călcă cu picioru-’i gol pe o peatră as gâna printre dinţi: »Ah! hoaţo, pun eu mâna earăşi îndărăt şi cu trup şi suflet conlucrează
cuţită, şi dete un ţipet de durere; se opri pe tinel.. ce am să-’ţi faci* la unirea principatelor (România şi Moldova).
o clipă, pe urmă, uitându-se împrejur, neli (Va urma). Trad. de D . Stdnceseu. Cu toate acestea adevărata însemnătate do
niştită, o porni înainte. bândeşte abea în 1866, cu suirea pe tronul
Paznicul urma de departe corpul mic ţerii a principelui Carol, actualul rege al Ro
pe care-’l legăna vântul; gândea să fie vre-o mâniei, când devine ministru şi şef al par
cerşitoare dintre cele pe care le trimit pă tidului liberal. De aci înainte devine viaţa
rinţii lor ticăloşi prin cimitire, ca să înduio (Vezi portretul). lui politică strîns legată cu istoria României,
şeze pe cei cari vin şi să-’i facă să le dea unde a luat parte la toate evenimentele mari
câte ceva. De-odată obrajii lui se înroşiră, Una din cele mai măreţe figuri în is ale ţerii sale. Lui a fost dat să conlucre la
ochii îi străluciră de mânie. Vru să strige, toria contimporană a României, este necon ridicarea României, în urma răsboiului vic
dar’ înăbuşit de emoţiune, nu putu; văzu pe testat şi Io a n C. B ră tia n u , care a jucat torios purtat contra Turcilor în 1877— 8, la
fată plecându-se pe un mormânt şi apucând un rol însemnat în toate mişcările pentru rangul de Regat şi a o pune în rîndul sta
cu mânile un trandafir pe care-’l scutură regenerarea şi formarea României de astăzi. telor civilisate din Europa. Regele Carol I.
tare şi îl scoase din pământ. Viaţa lui în privinţa aceasta a fost foarte a avut un bun sfetnic în persoana lui, şi nu
Pe urmă se sculă în sus, îl strînse în sbuciumată. este Român, care să nu-'i fie recunoscător
braţe, şi fugi drept înainte împedecându-se, Ioan C. Brătianu s’a născut în 1822. pentru serviciile aduse neamului seu.
aproape să cadă, sgâriindu-’şi picioarele fără Studiile ’şi-le-a făcut în Paris şi acolo a
să dea un ţipăt de durere. Se ducea nebu fost câştigat pentru ideile republicane. In-
