Page 4 - Bunul_Econom_1903_06
P. 4
Pag- 4. B UN U L E C O N O M Nr. 6
ţată sau cu cea de mărăcini; apoi se poate tăvălugi.
Dacă sămânţa ajunge mai afund de 8— 10 cm. în pământ,
I n u 1.
inul nu mai răsare; vom fi dar’ băgători de seamă în
această privinţă.
(Linniim Usitatissimum).
Lucrările de întreţinere.
Sămânţa inului stă în pământ cel puţin 8 zile până-ce
(Urmare şi fine).
(Reproducerea interzisă). răsare. In acest restimp dacă s’ar prinde vre o coaje de
asupra pământului, ea trebue spartă cu grapa. După ră
Planta premergătoare. sărire inul sufere adeseori de pureci de pământ. Aceştia
Cea mai bună plantă premergătoare pentru in, este îi putem alunga în parte, presărând cenuşe peste plantele
trifoiul sau altă plantă de nutreţ; tot aşa şi ţelina spartă atacate Seceta în cursul primăverii şi verii împedecă foarte
din nou. Adese ori se mai cultivă după vre-o plantă pră- mult desvoltarea inului, ear’ uri timp prea ploios face ca
şitoare (de sapa), rapiţă sau secară. După sine însuşi nu inul să se culce. Dacă locul sămănat este buruenos sau
reuşeşte de loc, din care causă nu se poate cultiva pe am întrebuinţat o sămânţă necurăţită, atuncea odată cu
acelaşi loc decât numai după un restimp de cel puţin inul răsare şi o mulţime de burueni, care trebuesc plivite,
şase ani. Inul fiind o plantă, care lasă pământul curăţit de altcum ne pot strica recolta întreagă. Cu deosebire vătă
burueni, după el reuşeşte ori ce plantă destul de bine. mătoare devin acele burueni, care se acaţă sau se încolă
De regulă îi urmează vre-o cereală de toamnă. cesc in jurul, cotoarelor inului, cum este d. e. volbura;
apoi acelea, a căror seminţe samănă mult cu sămânţa inu
Pregătirea pământului. lui, precum este d. e. iniţa; în fine mai amintim şi plante
Pământul trebue foarte bine lucrat, de aceea îl vom părăsite, cum este cuscuta (torţelul, mâtasa). Afară de
ara până la sămănat de 2— 3 şi chiar de 4 ori. Pentru plante părăsite atacă inul şi o mulţime de insecte, în con
sămănat trebue să fie bine mărunţit şi netezit. O gunoire tra cărora mijloace directe nu avem.
proaspătă cu bălegar (gunoiu), inul nu supoartă.
Recolta.
Semenţa şi semănatul.
Epoca (timpul) recoltatului depinde dela scopul ce
Sămânţa de in, ca să fie bună, trebue să aibă un urmărim cu cultura inului. Dacă. voim a câştiga un
miros plăcut, să fie lucie, să aibă o coloare mai mult fuior fin, elastic şi uşor de înălbit, vom recolta plantele
imediat după înflorire. Dacă cultivăm inul pentru sămenţe
deschisă decât închisă şi trebue să alunece uşor prin
vom aştepta până-ce foile uscate cad de pe cotoarele de
tre degetele mânii.
venite cafenii şi sămânţa a dobândit coloarea sa caracte
Pentru a dobândi totdeauna recolte mari, este de
ristică. Dacă voim a câştiga atât fuior cât şi sămânţă, re
cea mai mare însemnătate a schimba cel puţin la 3 sau colta se va face între aceste două epoci.
4 ani odată sămânţa. Recoltatul se face smulgând plantele cu rădăcină cu
După-cum voim a cultiva inul pentru producerea de tot. Dacă locul e buruenos, plantele se vor prinde cât se
sămânţă sau mai mult pentru fuior, va diferi şi cantitatea poate de vârf, pentru a nu se smulge şi buruenile odată
de sămânţă întrebuinţată la jugăr. Pentru producerea se cu inul. 8— 10 oameni sunt suficienţi (îndeajuns) pentru a
se smulge inul de pe un jugăr la zi, fiind necesari (de
minţei, trebue să dăm fiecărei plante loc destul de larg,
trebuinţă) încă 2— 4 oameni, cari îl strîng, respective îl
ca să poată primi cât se poate de multă lumină. In acest
leagă în snopi.
cas cotorul principal să va rămuri şi va produce multe
« Uscatul inului trebue să se facă cu multă îngrijire,
flori şi prin urmare şi seminţe multe. Vom sămăna deci întinzându-’l pe o mirişte sau o pajişte. Aci se pune sau
pe jugăr numai 50— 75 litri. în piramide cu vîrfurile în sus, sau se întind pe jos. Ime
Când cultivăm inul pentru fuior, vom căuta a îm- diat ce s’a uscat inul trebue clădit în stoguri bine acope
pedeca, pe cât se poate, rămurirea cotorului principal, ca rite sau pus la adăpost sub vre-un acoperiş.
firul de fuior să rămână cât se poate de lung. Vom să Sămânţa se poate câştiga prin treerat cu îmblăciile.
Prin acest metod însă să încurcă foarte uşor cotoarele.
măna deci cât se poate de des 1 x/ 2— 2 hctl. pe jugăr.
Mai bine este a rupe capsulele de sămânţă, trăgând firele
Pentru sămănat se recomandă a se lua sămânţă de
printr’un peptine cu dinţii de fer. Capsulele să păstrează
doi ani, deoare-ce experienţa a dovedit, că aceasta dă re până iarna, când domneşte ger uscat, atuncea se treeră
colte mai bune decât sămânţa proaspătă. cu mai multă înlesnire decât toamna îndată după recoltă.
Inul să poate sămăna foarte de timpuriu, adecă prin Cantitatea recoltei variază între 650— 700 kgr. co“
Martie însă şi mai târziu prin Maiu şi chiar prin Iunie. toare brute. Din această cantitate se perde cu topirii
Acolo unde ne temem de geruri de primăvară, va fi bine 25— 30% ) apoi cu meliţatul şi cu regilatul şi periatul
60— 68% . Astfel încât din recolta brută nu rămâne decât
a sămăna ceva mai târziu. Deasemenea va fi recomanda
6— 10% fuior preparat, (adecă din 100 kgr. cotoare
bil, ca acolo unde se cultivă, mult in, să se semene în
6— 10 kgr. fuior).
diferite epoce ale primăverii, pentru-ca astfel să uşurăm
Cantitatea fuiorului va varia deci între 100— 400 kgr.
recolta, care o facem apoi treptat. pentru un jugăr. Ca sămânţă putem câştiga pe lângă fuiori
Sămănatul însuşi este mai bine a-’l face prin împrăş- 2— 4 hctl pe jugăr. Când inul a fost sămănat foarte rar,
riiere, sămănând de-alungul şi apoi de-alatul câmpului, cantitatea seminţelor recoltate să poate urca până la
adecă de două-ori, pentru-ca plantele să răsară de-opotrivă 6— 8 hctl. pe jugăr.
de dese. Sămânţa o Introducem în pământ cu grapa din
P T Primitorii „ B u n u lu i E c o n o m “ , cari n u d o r e s c a-’l abona pe viitor, sunt
