Page 5 - Bunul_Econom_1903_06

Nr. 6 BUNUL E C O N O M Pag. 5

Atestatul de nevinovăţie în caşuri

P e n t r u E c o n o m i Medicul casei. de foc se va cere delâ primărie: Acest ates­
tat însă este numai atunci primit de socie­
tăţile de asigurare, dacă el este iscălit şi de
Copită rea — cal rău. Sarea de bucătărie. Sarea de bu­
Fiecare crescător de cai este dator în cătărie se găseşte în toate lichidele corpului primpn torul. (Ord. minist. de interne nr.
32706 din 1882).
prima linie să se îngrijească cât se poate de animal şi este absolut necesară pentru forma­
bine de copitele animalelor de prăsilă cât şi rea sucului stomacal (sucului gastric), fără de
a mânzilor. Mai ales copitele epelor şi a ar­ care mistuirea este împedecată, Luatt în can­ PENTRU MESERIAŞI
măsarilor să nu presinte nici cel mai mic de­ tităţi mici sarea de bucătărie înlesneşte for­
fect, fiind-că ele se moştenesc adese de ur­ marea salivei (scuipatului) şi mistuirea. Por­
A face din stejar abanos este o lu­
maşii lor. Copitele mânjiţor trebue dela început ţiuni mai mari însă impedecă acestea. Mân­ crare, care preocupă chiar pe mulţi industriaşi,
urmărite şi îngrijite ca unghia să se tocească când maii cantităţi de sare sau bucate tare operaţia cu toate aceste este uŞoară, trebue
regulat şi uniform altcum capătă copite sărate, produce sete mare şi un simţ de căl­ însă a se opera imediat după tăierea lem­
strîmbe, de unde provine apoi umblet ne­ dură în stomac, înlesneşte eşirea afară, pro­ nului. Lemnul este pus în apă feartă în care
sigur care face ca să se rănească pe la vocând chiar d areă. Sarea luând-o uscată în s’a topit p atră acră cât a putut primi apa.
picioare şi sa li-se umfle încheeturile. Cel dose mai mari, irită peliţa stomacului, în urma Pe urmă bucăţile de lemn trebuesc udate
mai bun mijloc ca mânjii se capete copite căreia se pot ivi vărsături. Ea are însă. însu­ des cu apă, în care s’a fert băcan (lemn de
solide sănătoase şi de o formă frumoasă, şirea de a opri sângerările. Astfel vărsarea campâche, Blauholz) o parte pentru zece apă.
este mişcarea multă pe loc uscat. Prin aceasta de sânge din plumâni se poate opri luând Se trece prin pânză şi se pune iarăşi pe
ele se tocesc cât trebue, şi rămân sănă­ sare uscată sau amestecată cu apă 1— 2 lin­ foc, pentru-ca apa să scadă pe jumătate. In
toase. Ţinând mânjii mult pe bălegar (gu­ guriţe, până-ce încetează vărsăturile. Se mai fine la fie-care litru de apă se adaugă 15
noi) sau locuri mlăştinoase, unghiile ier se foloseşte sarea contra scrofolosei, catar cro­ picături de o soluţie saturată de indigo so­
fac mari şi moi, ear' furculiţa dela ele se nic de plumâni şi a gâtului, a stomacului şi lubil şi cu totul neutru.
piperniceşte. Tot la cel puţin trei luni trebue intestinal, apoi la îngrăşare excesivă (afară După-ce am udat mai de multe-ori
să cercetăm copitele şi să mai ajutăm cu din cale) a corpului, contra podagrei şi a lemnul cu această apă, îl frecăm cu o soluţie
cuţitul unde ar fi de lipsă, dacă unghia nu reumatismului cronic articular (de în.cheeturi), saturată şi filtrată (trecută prin pânză) de
creste normal. La caii desvoltaţi şi de muncă, etc. In toate aceste caşuri însă va fi bine a cocleală [Giunspann] şi acid acetic concentrat
prin aceea că le punem potcoave, unghia nu consulta un medic înainte de a începe vre-o (oţet dela farmacie) cald. Această operaţie
se toceşte dela sine, prin ui mare trrbue să cură cu sare. se repetă până-ce căpătăm coloarea ce voim.
o tâiăm şi curăţim. Chiar dacă nu ar avea
Acest abanos nu se distinge de cel adevărat.
trebuinţă de potcoave noue totuşi ele se vor *
lua jos la fie-care 3—4 săptămâni şi unghia Pentru femei. Pentru a da 4emnului alb coloarea
se va curăţi de cătră un pricepător. Este
nucului luăm: apă 1 litru, pământ de Cas-
o economie rău înţeleasă a lăsa potcoava cu
Gâscă umplută şi friptă englezeşte. sel impalpabil 30 grm. potasă de America
lunile de zile neschimbată, până-ce marginele
sau cenuşe de drojdii 20 grm .; se ferbe un
cresc peste ea, şi talpa ajunge la pământ. Se grijeşte gâscă, tăindu-i aripile, un­ cuart de oră şi pe urmă este aplicat cald
Multe vătămăii a unghiei se datoresc acestei ghiile, apoi să umple cu tocâtură făcută din pe lemn.
între’ăsări şi ştim b;ne că un cal cu copite ficatul ei tocat, ceapă tăiată în bucăţele, ceva Se lasă a se usca lemnul, pe urmă se
rele nu valorează nimica. jale (jales, saivie) verde tocată cât un vârf
udă iarăşi faţa cu amestec de 30 centilitri
* de cuţit, toate bine amestecate, rumenite în de oţet şi pilitură de fer 25 grame. Se lasă
Care lumina este cea mai bună pentru unt şi ferte în bulion (zamă de. carne). După a se usca şi se freacă pe urmă cu hârtie
aceasta legându-o cu sfoară şi lăsându-i la­
creşterea plantelor ? sticlală [Glas-Papier] până-ce căpătăm lustru
bele în lung, gâscă se pune in frigare şi pe dorit.
Precum se ştie, lumina soarelui o pu­
când se frige, să înţeapă cu vârful unui cu­
tem descompune în mai multe colori ale ei,
ţit, ca să iasă mustul din carne, care se va
lăsându o să treacă prin sticle diferit colo­
strînge şi apoi se toarnă peste gâscă când
rate sau prin alte mijloace. Un învăţat englez DE-ALE BĂNCILOR
se serveşte la masă,
I
a făcut în privinţa aceasta nişte încercări şi *
a constatat, că legumele de curând sămănate Budincă de ciocolată. >Sentinela«, institut de economii şt
pe un strat şi răsărite, care primeau numai
Se pisează foai te mârunt 180 grm mig­ credit din Satul-nou şi-a ţinut adunarea ge­
lumină albastră (vânătă) nu cri şteau aproape
dale şi 100 grm. zâhar, se pun înlăuntru 8 nerală în 12 Febr. a. c. Din bilanţul publi­
de loc; în lumină galbenă ceva mai bine;
gălbinuşuri şi se amestecă o oră, se adaugă cat se constată că: C a p i t a l u l băncii este
în lumină roşie cotoarele creşteau lungi şi
70 grm. ciocolată rasă, puţină vanilie pisată de 80.000 c. Pe anul 1902 A c ţ i y e fe au fost
subţiri, ear’ la lumină albă sau galbenă iL
bine, se amestecă de ajuns; apoi se face 596.437 c., P a s i v e l e 570.356 c., P rofi tu L
se desvoltau şi creşteau mai bine. Resuitatul
spumă din trei albuşuri, se amestecă împreună, c u r a t 26.080 c., D e p u n e r i l e spre fruc­
acestor experienţe este bine să şi-’l noteze
se unge forma cu unt, se toarnă totul în ea tificare figurează cu 277.045 c., ear’ R e e s -
cu deosebire grădinarii şi adecă să nu folo­
şi se pune la cuptor (Rohre) cu foc lin. compt-ul a ajuns - la cifra de 159.859 c.
sească la serele (Glashaus) şi paturile lor calde
Director executiv e dl M. S t o i c a .
altă sticlă decât de cea albă sau galbenă. *
*
Advocatul poporului. ’ ldpovana*, inst. de credit şi econ.
Ce influenţă are gerul asupra seminţelor ?
din Lipova îşi va ţinea adunarea gen. anuală
In urma experienţelor de până acuma în 19 Febr. a. c. Are un capital social de
Venxarea m ă rf urilor cu lipsă la
asupra influenţei ce are gerul asupra semin­ 100.000 c. B i l a n ţ u l pe 1902 se închee la
mesură (d. e. carne, pâne etc.) este privită ca
ţelor s’a constatat că toate plantele, ce au A c t i v e cu 936.495 c., Pasi ve 916.283 c.,
înşelăciune. Ea trebue dusă îndată — dim­
răsărit din seminţe, care au fost expuse timp P rofit net 20,212 c., D e p u n e r i spre
preună cu un martor — la primăria locală
mai îndelungat gerului, au o desvoltare mai fructificare 5.888.824 c., Reescompt 169.223 c.
sau la primpretorele spre constatare, pen-
grabnică decât plantele provenite din Săminţe, Director executiv al institutului este di
tru-ca vânzetorul să fie pedepsit. (Ord. minist.
care nu au fost expuse gerului. Voicu ITamsea.
de interne nr. 70.000 din 1888).
*
rugaţi a ne Înapoia îndată Nrii trimişi, altcum îi considerăm ca abonaţi.'■pt