Page 6 - Bunul_Econom_1903_06

P»g- 6, BUNUL E C O N O M Nr. 6

f Văd. Ana Dublesiu nâsc. Iordan am cetit în foaie scrisorile de recunoştinţă
NOUTĂŢI şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Crea­ despre crucea duplă ekctro-magnetică Nr.
torului Ia 4 Februarie st. n. a. c. în etate 86.967 R. B. a D-voastră, de oare-ce ele
de 64 ani. cuprind curatul adevăr. Crucea aceasta ajută
Procesele de presă ale »Tribunei». In Rămăşiţele pământeşti ale răposatei foarte mult. A bea de trei sgptlmăni o port şi
procesele intentate contra »Ţribunei«t cui tea s’au aşezat spre odihnă vecinică Vineri în mă aflu deja sănătos. Aveam sgârciuri de
cu juraţi din Cluj a găsit vinovat pe redac­ 6 Februarie a. c. la I oră p. m. în cimi- inimă şi de stomac, îmi tipsia pofta de mân­
torul responzibil al ei G e o r g e M o h a n , cu­ terul gr.-or. din Romos. O deplâng fii Ni- care şi suferiam de reumatism în aşa măsură,
legător tipograf; pentru agitaţie; el a fost o- colae Dftblesiu, Elena Dublesiu, Ioan Dublesiu în cât cu o mână nu puteam lucra nimic,
sândit în 6 ale lunei curente la 15 luni tem­ şi Dr. G e o r g e D u b l e s i u . Fie’-i ţărîna ear’ în un picior aveam junghiuri teribile;
niţă şi pentru fie-care parte încriminată câte uşoară şi memoria binecuvântată! acum cu ajutorul crucei inventate de d-ta —
1000 cor., adecă în total 11 mii cor., cari * mulţumesc lui Dumnezeu şi d-tale — m’am
în cas că nu se vor putea încassa dela f Dr. Ştefan Păcurar, advocat în Sibiiu tăcut earăşi sănătos. Aparatul acesta îl re-
dânsul, sunt a se lua din cauţiunea «Tribunei».
şi fost odinioară primar al Sebeşului, a ră­ comând fie-cătuia. Dumnezeu să te ţină. Cu
Apărătorul lui M o h a n a făcut recurs con­ posat în 3 Febr. a. c. stimă Emil Murânyi, băile Kronpach*.
tra sentinţei. M o h a n a fost imediat deţinut. * *
*
Un nou proces al Iui >K<onstădter Deputatul guvernamental Teodor Fâ­
Camera advocaţilor din Arad şi sta­
Zeitung». După procesele intentate lui Ko- şie a repausat Duminecă dimineaţa in locu­
tua lui Kossuth. In adunarea generală de
rodi, Orendi şi Liess, s’a judecat la T\- inţa sa din Budapesta. Fâşie era în etate de
Sâmbătă a camerei advocaţilor din Arad, s’a
Murăşului un alt proces contra acestui din 63 ar.i şi i epresenta cercul electoral din Ceica
făcut propunerea de a se vota suma de o
urmă. Dr. Liess a fost condamnat la d o u ă (Bihor) cu program liberal. Era de origine
miie coroane, din cassa camerei, pentru ri­
l uni a r e s t pentru «calomnie* săvîrşită R o m â n .
dicarea unei statue lui Ludovic Kossuth in
contra oficiului telegrafo-postal din Braşov. *
Arad. Cinci membri români ai acestei ca­
* Meseriaşii români ai «Reuniunii so-
mere, d-nii F r a n c i s c H o s s z u L o n g i n ,
Despărţirea principesei Luiza de Giron. dalilor români din Sibiiu», pe cum aflăm,
Dr. Iustin Pop [Deva], Dr. Aurel Vlad, Dr.
Se ştie, că principesa Luisa, soţia moştenito­ au luat hotărire de a dărui fie-care cel pu­
Silviu Moldovan (Oră^tie) şi Dr. Gavriil Suciu
rului tronului din Saxonia a fugit cu pro­ ţin 4 cor. la fondul, de 20 bani, creat de
(Haţeg) au înaintat un protest.
* fesorul Giron. Acuma principesa fugară Luiza Reuniune, cu scopul de a cumpăra o casă
Petrecere cu dans în Sibiiu. •Reu­ fu înştiinţată că nu o să poată sta in Europa cu hală de vânzare. Dl N i c o l a e Bratu,
niunea femeilor române din Sibiiu» va aranja fără documente; părinţii ei refusau de a ’i-le culeg.-tipograf, totodată bibliotecar al Reu-
la 18 Februarie st. n. a. c. în sala dela trimite ; ar fi trebuit prin urmare să se ducă niunei, a depus la fondul amintit suma de
«Unicum* o petrecere cu dans. în America. Astfel ea a preferat să se des­ 10 cor. — Fie ca lăudabilul exemplu al
*
partă de Giron. Acum principesa va trebui harnicului bibliotecar — să afle cât mai
300 medalii au primit micii cultivători
să se supună voinţei familiei sale. mulţi imitatori.
de flori, cari au fost anul trecut cinstiţi de *
*
cătră seminţeria ces. şi reg. a curţii alui
Popă catolic .ucigaş şi sinucigaş. In Kruger pe moarte. O depeşă din Am­
Eduard Mauthner cu cepe de Hiacinte şi
clopotniţa bisericei din satul Seilh, lângă ora­ sterdam anunţă, că amicii de aici ai lui
cărora prin o Cultură îngrijită le-au succes a
şul Tulma, au fost găsiţi morţi de gloanţe KrOger au primit o depeşă în care se anunţă
creşte exemplare de flori măreţe în colori.
de revolver tinârul paroch Vales şi tţnăra starea lui desperată. Moartea lui KrOger
Distribuirea medaliilor şi cinstirea din nou
fată G a z a g n e , cea mai frumoasă fată din este apropiată. Dânsul a chemat pe preot
a copiilor de şcoală cu 5000 cepe de Hia­
Tulma. Causa sinuciderii a fost dragostea şi s'a mărturisit, zicând apoi :
cinte (plantate deja în oale) a avut loc Du­
înfocată a preotului pentru Irumoasa fată şi — Sunt resemnat la moarte, de oare-ce
mineca trecută In curtea seminţeriei din strada
desperarea lor de-a nu se putea lua in că­ nu mai pot să sper nimic în vieaţă.
Rottenb'ller. Această jertfire, care culminează
sătorie. *
în dorinţa de a împodobi cu flori şi fereas­ * Arestarea unui conte maghiar. In Viena
tra celui mai modest locuitor a capitalei şi
Medic român decorat. Renumitul me­ a fost arestat contele Andreiu Raday, care
de a deştepta în copii interes pentru tot ce
dic român dl Dr. George Stoicescu, pro­ pentru escrocheriile sale a fost stat la ră­
e frumos şi nobil, e desigur de însemnătate
fesor la facultatea de medicină din Bucu­ coare şi în Budapesta. El a fost deţinut pen­
importantă, socială şi intenţiunile acestea
reşti, a fost decorat de guvernul republicei tru înşelăciuni.
desigur merită toată recunoştinţa. Seminţeria
franceze cu roseta legiunei de onoare.
ces. şi reg. a curţii alui Eduard Mauthner,
*
căreia datorim atâtea creaţiuni binecuvântate Tergnrile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
Crima îngrozitoare a unei nebune. La
şi frumoase în arta grădinăritului şi pe care Dela 22—28 Febr. n. 1903.
Loisdorff (Ungaria) ţăranca Huber, înebunmd,
cu mândrie o putem considera că una din
a tăiat cu un cuţit capetele celor doi băieţi Dum in. 22 Chendicul-mic. Vâmos-Gâlfalva.
cele mai mari seminţerii ale Europei, va d s- L un i 23 Rodna-veche.
ai săi, expunându-le în vârful a două pră­ 24 Mercurea. Borşa. Gherghio-Alfalău. Se-
tribuî băieţilor de şcoală în a doua jumătate M arţi
jini, ce le-a răzimat de poarta cea mare. reda-Mureşului. Sic. Sitaş-Cristur. Cris-
a lunei Maiu câteva mii de palmieri şi în pătac. Bontida. Huedin.
Nenorocita mamă, într’o furie grozavă, ’şi-a J oi 26 Bongha. Ce’hul-Silvaniei. Ciuc-Cârţfaleu.
Septemvrie va aranja o exposiţie de palmieri.
tăiat apoi gâtlejul. Vineri 27 Satulung. Simleul-Silvaniei. Drăguş.
Cu ocasiunea aceasta atragem atenţiunea iu­ * Sâmbătd 28 Turda. Zelâu.
bitorilor de flori asupra catalogului bogat
Cea mai ferbinte dorinţă a fie-cărui
ilustrat alui Mauthner, care la cerere se tri­ Călindarnl vechili şi non al septemanei.
om este sănătatea, ear’ aceasta se poate
mite gratuit şi îl recomandăm cu călduţă Dum 36-a d. Ros. a F'iiului rătăcit, gl. 2, sft. 5.
câştiga numai întrebuinţând în mod cores­
tuturor amatorilor de flori. Durn. 2 (f) In t. Domnului 15 Faust
* punzător crucea duplă electro-magneticâ Nr. Luni 3 S. şi drept. Simion 16 luliana
Meseriaşii români din Turda aranjează 86,967 R. B. Mii de oameni şi-au restabilit Marţi 4 Părintele Isidor 17 Constanţa
o petrecere declamatorică-teatrală Duminecă sănătatea prin folosirea ei. Inventatorul, dl Mere. 5 Muc. Agatia 18 Florian
in 22 Febr. st. n. în sala cea mare dela Albert Muller, Budapesta V. Vadâsz utcza Joi 6 Cuv. Păr. Vucol Ep. 19 Conrad
» Hotel Central». Venitul curat e destinat Nr. 42/G primeşte mulţime de scrisori de Vin. 7 Păr. Parteniu 20 Eleuteriu
pentru ajutorarea învăţăceilor lipsiţi de recunoştinţă, dintre cari una o redăm în cele Sâmb. 8 M. Muc. Teod. Strat. 21 Eleonora
mijloace. următoare, tradusă fidel din cuvânt în cu­
vânt : «Stimate d-le Muller. Nu inzadar