Page 2 - Bunul_Econom_1903_07
P. 2

lJ.ag-  2      _________ _ _ _ _ _ _ _ _  ,        BUNUL  ECON OM                                                      Nr.  7

         ştim  lăuda  îndestul.  —   Ori-cât  de  cu   cească-le  lucrul  şi apoi  îacheie împreună
         draga  inimă  ar  fi  dat  ajutorul  cuprins   o  învoială,  un  contract, ;în  care  fiecare   I    H ft a â il  W*  S a r e ift & m . . f i
         în' datina  aceasta,  poate  nici-odată  nu   să  obligă-  să  plătească,  .după  numărul
         să  dă  în  forma  aceea,  ca  păgubitul  să   vitelor,  ce  le  are  d  anumită  sumă  dd
                                                                                                     Earăşi  ara  perdut  pe  unul  dintre  cei
         se  poată  alege  cu  un  sprijin  complet   câte-ori  piere  sau  să  schilăveşte  vre o
                                                                                                mai  distinşi;  bărbaţi pe; cariera învăţământului,
         şi la  timp.  Căci  ştim  din  viaţa  de  toate   vită  din  sat.                      un  scriitor -'  didactic  valoros   şi  un  Ro­
         zilele,  că  la  ţărănimea  satelor  noastre,                                          mân  adevărat  in  toată  fiinţa  lui.
                                                          Taxele  de  plătit  pot  fi  cam  aşa:
         banii  gata  sunt  foarte  rari.   Cumpără
                                                     cel  cu  1—-3   vite  mărunte  1  cor.,  cel    Dr.  Daniil  Pupovici-Barcianu  nu  mai
         ei  carnea  vitei  ajunsă  la  tăierea  siluită,                                       este.  D-zeu  a  voit să-’l ia  din  mijlocul  numă-
                                                    cu  2  boi  să  dea  2  cor.,  cel  cu  4  boi
         dar’  preţul  aceleia  îl  plătesc  abia  mai                                          roasei  sale  familii  şi  al  nosbu.  Luni  în  3/16
                                                    6  cor.,  cel  cu  6  şi  mai  mulţi  boi  10  cor.
         târziu,  rînd  pe  rînd  şi  cu  chiu  cu  vai.                                        Febr. a  c.  a  răposat,  în  urma  unei scurte  dar’
                                                    şi  aşa  mai  departe,  după  împrejurările   grele  suferinţe,  care  corpul  său  debil  nu  a
         In  chipul  acesta  păgubitul  e  puţin  ajutat.
                                                    satului.  Banii  aceştia  se  plătesc  la  cas-   putut  suporta.  Ş’a  născut  în  1847  în  Reşi-
              Vedem dar’,  că datina  aceasta  deşi,   sarul  tovărăşiei.  Cassarul;  tovărăşiei însă   nari,  ca  fiiu  al  fostului  profesor  seminarial  şi
         ca  intenţiune  e  foarte  frumoasă,  nu  cu­  în  sfat  cu  conducătorii  aceleia  sunt  da­  în  urmă  paroch  în  Reşinari  Sava  Popovici-
                                                                                                Barcianu,  autor  de  bun  dicţionar  român-ger-
         prinde  însă  o  ajutorare  deplină  şi  la   tori,  ca  îndată  după  schilăvirea  sau
                                                                                                mân  şi  de  mai  multe  scrieri  didactice.  După
         timp.  Cuprinde  în  sine  însă  rama,  ca­  peirea  vitei,  să  o  extimeze (biciuluiască)
                                                                                                absolvarea  studiilor  gimnasiale,  în  Sibiiu,  la
         drele  unei  organisări  economice de  mare   şi  apoi  să-’i  plătească  păgubitorului,   întrevenirea  fericitului  metropolit  Şaguna,  ti-
         însemnătate.  Cuprinde  simburele  asigu­  preţul  vitei,  atunci  îndată.   Cu  timpul   nărul  Barcianu  în  1869  a  fost  trimis  din
         rării  de  vite.  Căci  nu  e  alta  aşa  nu­  tovărăşia  îşi  poate  forma  un  fond  fru­  partea  ministrului  de  culte  şi instrucţiune  pu­
         mita  „hopşă“  decât  o  contribuite,  o  co-   mos,  căci  nu  totdeauna  va  plăti  pentru   blică  în  Germania,  ca  să  studiieze  organi-
                                                                                                sarea  şcoalelor  poporale,  ear’  in  1870— 1874
         tisaţie  făcută  după  căderea  unei  vite,   vita  nenorocită  tocmai  toţi  banii  adu­
                                                                                                a  făcut  studii  de  pedagogie  şi  ştiinţele  na-
        întocmai  ca  şi  când  proprietarii  de  vite   naţi  de  pe  la  tovarăşi.  Vor  mai  rămâ­
                                                                                                turale  la  universităţile  din  Viena,  Bonn  şi
         din  acelaşi  sat  ar  forma  o  tovărăşie  de   nea  câţiva  florini.   Şi  aceştia  se  vor   Lipsea.  In  1876  a  fost  numit  profesor la  se­
        asigurare  pentru  vite.                    înmulţi  mereu  şi  cu  timpul  ne  pome­   minarul   teologic-pedagogic   archidiecesan,
                                                    nim  cu  o  tovărăşie  din  cele  mai  folo­  unde  a  funcţionat  până  la  finea  anului  şco­
              Avănd  datina  aceasta,  având  ra­
                                                    sitoare.  Iată  ce  putem  face  dacă  ştim   lar  1900— 1901,  Sinodul  archidiecesan  din
        mele  acestea  atât  de  cunoscute  şi  bine                                            1901  alegendu-’l  referent  şcolar.
                                                    folosi  datinile  bune!
        pricepute  de  poporul  nostru,  conducă­                                                    In  primii  ani  de  existenţă  a  şcoalei  ci­
        torii  şi  fruntaşii  noştri  n’au  decât  să    In  nrul  viitor  voiu  povesti  despre   vile  de  fete  a  «Asociaţiunei*  a  fost  şi  di­
        umple  aceste  rame,  să  organiseze,  să   alte  datini  bune.                        rector  al  acelei  scoale  şi  mai  mulţi  ani  se­
        formuleze această datină.  Şi asta e foarte                                            cretarul  II  al  Asociaţi unii,  ear’  ca  fost mem­
                                                                       Vasile  C.  Osvadă.     bru  în  cerni tetul  partidului  naţional,  în  pro­
        uşor.  Foarte  simplu.  Adune proprietarii
                                                                                               cesul  Memorandului  a  fost  osândit  şi  el  la
        de  vite  ai  satului  la  un  sfat.   Tălmă-
                                                                                               închisoare,  făcându-şi  osânda  în  închisoarea
                                                                                               de  stat  dela  Vâcz.
                    F  O   I  T   A                 piaţa  San-Marco  (Sfântul Marcu),  încunjurată   Dintre  scrierile  s/le  amintim :  «Unter-
                                                    de  cele  mai  splendide  palate  şi  cu  biserica   suchungen  iiber  die  BlQthenentwickelung der
                                                    ei  monumentală,  stârneşte  admiraţiunea tutu­  Onagranceen*. «Elemente de istoria  naturală*.
                     Y S f f S Ţ i * ' '
                                                    ror  visitaiorilor,  cari  vin  în  fiecare  an  cu  su­  «Lucrul  de  mână  în  şcoalele  de  băieţi  şi  în
                   (Vezi  ilu straţiun ea).
                                                    tele,  să  admire  cetatea  pe  apă.  In apropierea   istitutul  pedagocic*.  «Istoria  naturală in şcoa­
             Oraşul Veneţia  nu  are  păreche  în lume.   bisericii  San-Marco,  se  ridica  renumitul  turn   lele  poporale*.  In  1886  şi  1888  a  editat  şi
                                                    Campanilla,  care  se  poate  vedea  şi  pe  ilus­  prelucrat  opurile  tatălui  său  «Vocabular rom.
        Casele  ei  nu  sunt  zidite  pe  uscat,  ca  toate
                                                    traţiunea  noastră,  şi  care  anul  trecut,  după   nemţesc*,  «Worterbuch  der  rom.  und  deut-
        clădirile  noastre,  ci  in  apă.  Piloţi (stâlpi)  pu­
                                                    atâtea  secole,  s’a  surpat.  De  pe  vîrful  Cam­  schen  Sprache*,  ear’  în  1896  «Gramatica
        ternici  sunt  bătuţi  in  mare,  pe  care  apoi  se
                                                    paniile!  observau Veneţienii corăbiile lor, când
        ridică  case,  castele  şi  biserici  falnice,  a  căror                               limbei  germâne*.
                                                    plecau  în  largul  mării  Adriatice,  pe  a  cărei
        măreţie  întrece  pe  a  altor  cetăţi  de  renume.                                         Demne  de  amintit  sunt  şi  scrierile  pu­
                                                    margine  este  clădit  oraşul,  şi  tot  de  acolo
        Şi  ce  te  uimeşte  mai  mult,  este  liniştea  care                                  blicate  în  «Foaia  ilustrată*  [1891]  şi  «Foaia
                                                    dedeau  semnale concetăţenilor,  când se  apro­
        domneşte  în acel oraş  pe apă.  Sgomotul obici­                                       pedagodică*  (1897),  cea  dintâiu  redactată  de
                                                    piau corăbiile  lor încărcate cu  bogăţiile strinse
        nuit  al  oraşelor  noastre  lipseşte,  căci  stra­                                    el  singur,  ear’  ceasta  din  urmă  redactată  în
                                                    din  ţeri  străine.
        dele  lor  nu  răsună  de  tropoitul  cailor  şi  zu­                                  companie  cu  mai  mulţi  colegi  ai  săi  dela
                                                         Nu  numai  frumseţile  Veneţiei  atrage pe
        ruitul  trăsurilor,  fiind-că  ele  lipsesc.  Stradele                                 seminarul  »Andreian*.  Asemenea  şi  remar­
                                                    străini,  dar’  şi  viaţa  de  acolo  atât  de  deose­
        acestui  oraş  este  tot  apă  şi  pe  ea  se  face                                    cabilul  discurs  festiv  rostit  la  sărbarea  iubi-
                                                    bită  de  a  noastră.  Acolo  toată lumea  pentru
        toată  comunicaţiuttea  prin  „luntri,  numite                                         leului  de  25  ani  dela  moartea metropolitului
                                                    a  se  duce  dela  un  loc  la  altul,  trebue  să
        acolo  gondole.                                                                        Şagnna,  discurs  publicat  şi  în  broşură.
                                                    meargă  peste  apă.  Cu  deosebire  sara  cana­
             Veneţia  a  fost  odinioară  un  oraş  pu­                                             însoţit  de  întreagă  intiliginţa  română
                                                    lele  devin  populate  de  gondolele  lumii,  ce
        ternic.  Ea  stăpânea  comerciul  peste  multe                                         din  Sibiiu  şi  de  număroase  deputaţiuni  de
                                                    ese  la  plimbare  spre  mare  la  aer  răcoros.
        mări  şi  prin  bogăţiile  ei  adunate  din  toate                                     preoţi,  învăţători  şi  popor  din  comunele
                                                    Şi  ceea-ce  sunt  trăsurile  de  piaţă  (birjele),
        ţerile mărginaşe cu  mările cunoscute  pe atun-                                        din  jurul  Sibiiului,  în  frunte  cu  consistorut
                                                    pentru  oraşele noastre,  acelaşi  lucru este pen­
        cea, porunca Veneţienilor era respectată,  fiind­                                      archidiecesan,  condus  de   Inaltpreasfinţenia
                                                    tru  Veneţia  gondolierii  cu  luntrile  lor,  care
        că  şi  pe  vremurile  de  atunci,  ca  şi  astăzi:                                    Sa  metropolitul,  referentul  şcolar  Dr.  Daniil
                                                    mai  de  care  mai  luxoase şi  frumoase,  şi care
        aurul  îţi  dă  putere.  Precum  insă  toate  sunt                                     P.  Barcianu  a  fost  petrecut  Mercuri  la  orele
                                                    poartă  părechi  şi  mai  frumoase  pe  undele
        vremelnice  pe  acest  pământ,  aşa3  şi  gloria                                       ll' a.   m.  spre  lăcaşul  de  veci.  Stimat  şi  iu­
                                                   line  ale  mării,  domolind  focul  pătimaş  al
        Veneţiei a dispărut. Ea aparţine astăzi Italiei; si                                    bit  în  vieaţă,  de toţi  câţi  l’au  cunoscut,  pu­
        cărei  fiică eşte.  Frumseţile ei de odinioară insă   sângelui  italian.               blicul  român  a  dat  imposantA  dovadă  de
                                                           î  ■;>?.:?..  h’j  ■
                                                    •
        s’au  păstrat.  Cu  deocebire  o,  piaţă  numită      ■ ■ ' W 7 ^       'i   ..d'r.T'T  aceasta  stimă  şi  iubire  şi  prin  participarea
          asati^   *  **  •   .**•*«,
                                                                                               A j i i i a m  d a   W & < > Q   « m
   1   2   3   4   5   6   7