Page 2 - Bunul_Econom_1903_07
P. 2
lJ.ag- 2 _________ _ _ _ _ _ _ _ _ , BUNUL ECON OM Nr. 7
ştim lăuda îndestul. — Ori-cât de cu cească-le lucrul şi apoi îacheie împreună
draga inimă ar fi dat ajutorul cuprins o învoială, un contract, ;în care fiecare I H ft a â il W* S a r e ift & m . . f i
în' datina aceasta, poate nici-odată nu să obligă- să plătească, .după numărul
să dă în forma aceea, ca păgubitul să vitelor, ce le are d anumită sumă dd
Earăşi ara perdut pe unul dintre cei
se poată alege cu un sprijin complet câte-ori piere sau să schilăveşte vre o
mai distinşi; bărbaţi pe; cariera învăţământului,
şi la timp. Căci ştim din viaţa de toate vită din sat. un scriitor -' didactic valoros şi un Ro
zilele, că la ţărănimea satelor noastre, mân adevărat in toată fiinţa lui.
Taxele de plătit pot fi cam aşa:
banii gata sunt foarte rari. Cumpără
cel cu 1—-3 vite mărunte 1 cor., cel Dr. Daniil Pupovici-Barcianu nu mai
ei carnea vitei ajunsă la tăierea siluită, este. D-zeu a voit să-’l ia din mijlocul numă-
cu 2 boi să dea 2 cor., cel cu 4 boi
dar’ preţul aceleia îl plătesc abia mai roasei sale familii şi al nosbu. Luni în 3/16
6 cor., cel cu 6 şi mai mulţi boi 10 cor.
târziu, rînd pe rînd şi cu chiu cu vai. Febr. a c. a răposat, în urma unei scurte dar’
şi aşa mai departe, după împrejurările grele suferinţe, care corpul său debil nu a
In chipul acesta păgubitul e puţin ajutat.
satului. Banii aceştia se plătesc la cas- putut suporta. Ş’a născut în 1847 în Reşi-
Vedem dar’, că datina aceasta deşi, sarul tovărăşiei. Cassarul; tovărăşiei însă nari, ca fiiu al fostului profesor seminarial şi
ca intenţiune e foarte frumoasă, nu cu în sfat cu conducătorii aceleia sunt da în urmă paroch în Reşinari Sava Popovici-
Barcianu, autor de bun dicţionar român-ger-
prinde însă o ajutorare deplină şi la tori, ca îndată după schilăvirea sau
mân şi de mai multe scrieri didactice. După
timp. Cuprinde în sine însă rama, ca peirea vitei, să o extimeze (biciuluiască)
absolvarea studiilor gimnasiale, în Sibiiu, la
drele unei organisări economice de mare şi apoi să-’i plătească păgubitorului, întrevenirea fericitului metropolit Şaguna, ti-
însemnătate. Cuprinde simburele asigu preţul vitei, atunci îndată. Cu timpul nărul Barcianu în 1869 a fost trimis din
rării de vite. Căci nu e alta aşa nu tovărăşia îşi poate forma un fond fru partea ministrului de culte şi instrucţiune pu
mita „hopşă“ decât o contribuite, o co- mos, căci nu totdeauna va plăti pentru blică în Germania, ca să studiieze organi-
sarea şcoalelor poporale, ear’ in 1870— 1874
tisaţie făcută după căderea unei vite, vita nenorocită tocmai toţi banii adu
a făcut studii de pedagogie şi ştiinţele na-
întocmai ca şi când proprietarii de vite naţi de pe la tovarăşi. Vor mai rămâ
turale la universităţile din Viena, Bonn şi
din acelaşi sat ar forma o tovărăşie de nea câţiva florini. Şi aceştia se vor Lipsea. In 1876 a fost numit profesor la se
asigurare pentru vite. înmulţi mereu şi cu timpul ne pome minarul teologic-pedagogic archidiecesan,
nim cu o tovărăşie din cele mai folo unde a funcţionat până la finea anului şco
Avănd datina aceasta, având ra
sitoare. Iată ce putem face dacă ştim lar 1900— 1901, Sinodul archidiecesan din
mele acestea atât de cunoscute şi bine 1901 alegendu-’l referent şcolar.
folosi datinile bune!
pricepute de poporul nostru, conducă In primii ani de existenţă a şcoalei ci
torii şi fruntaşii noştri n’au decât să In nrul viitor voiu povesti despre vile de fete a «Asociaţiunei* a fost şi di
umple aceste rame, să organiseze, să alte datini bune. rector al acelei scoale şi mai mulţi ani se
formuleze această datină. Şi asta e foarte cretarul II al Asociaţi unii, ear’ ca fost mem
Vasile C. Osvadă. bru în cerni tetul partidului naţional, în pro
uşor. Foarte simplu. Adune proprietarii
cesul Memorandului a fost osândit şi el la
de vite ai satului la un sfat. Tălmă-
închisoare, făcându-şi osânda în închisoarea
de stat dela Vâcz.
F O I T A piaţa San-Marco (Sfântul Marcu), încunjurată Dintre scrierile s/le amintim : «Unter-
de cele mai splendide palate şi cu biserica suchungen iiber die BlQthenentwickelung der
ei monumentală, stârneşte admiraţiunea tutu Onagranceen*. «Elemente de istoria naturală*.
Y S f f S Ţ i * ' '
ror visitaiorilor, cari vin în fiecare an cu su «Lucrul de mână în şcoalele de băieţi şi în
(Vezi ilu straţiun ea).
tele, să admire cetatea pe apă. In apropierea istitutul pedagocic*. «Istoria naturală in şcoa
Oraşul Veneţia nu are păreche în lume. bisericii San-Marco, se ridica renumitul turn lele poporale*. In 1886 şi 1888 a editat şi
Campanilla, care se poate vedea şi pe ilus prelucrat opurile tatălui său «Vocabular rom.
Casele ei nu sunt zidite pe uscat, ca toate
traţiunea noastră, şi care anul trecut, după nemţesc*, «Worterbuch der rom. und deut-
clădirile noastre, ci in apă. Piloţi (stâlpi) pu
atâtea secole, s’a surpat. De pe vîrful Cam schen Sprache*, ear’ în 1896 «Gramatica
ternici sunt bătuţi in mare, pe care apoi se
paniile! observau Veneţienii corăbiile lor, când
ridică case, castele şi biserici falnice, a căror limbei germâne*.
plecau în largul mării Adriatice, pe a cărei
măreţie întrece pe a altor cetăţi de renume. Demne de amintit sunt şi scrierile pu
margine este clădit oraşul, şi tot de acolo
Şi ce te uimeşte mai mult, este liniştea care blicate în «Foaia ilustrată* [1891] şi «Foaia
dedeau semnale concetăţenilor, când se apro
domneşte în acel oraş pe apă. Sgomotul obici pedagodică* (1897), cea dintâiu redactată de
piau corăbiile lor încărcate cu bogăţiile strinse
nuit al oraşelor noastre lipseşte, căci stra el singur, ear’ ceasta din urmă redactată în
din ţeri străine.
dele lor nu răsună de tropoitul cailor şi zu companie cu mai mulţi colegi ai săi dela
Nu numai frumseţile Veneţiei atrage pe
ruitul trăsurilor, fiind-că ele lipsesc. Stradele seminarul »Andreian*. Asemenea şi remar
străini, dar’ şi viaţa de acolo atât de deose
acestui oraş este tot apă şi pe ea se face cabilul discurs festiv rostit la sărbarea iubi-
bită de a noastră. Acolo toată lumea pentru
toată comunicaţiuttea prin „luntri, numite leului de 25 ani dela moartea metropolitului
a se duce dela un loc la altul, trebue să
acolo gondole. Şagnna, discurs publicat şi în broşură.
meargă peste apă. Cu deosebire sara cana
Veneţia a fost odinioară un oraş pu însoţit de întreagă intiliginţa română
lele devin populate de gondolele lumii, ce
ternic. Ea stăpânea comerciul peste multe din Sibiiu şi de număroase deputaţiuni de
ese la plimbare spre mare la aer răcoros.
mări şi prin bogăţiile ei adunate din toate preoţi, învăţători şi popor din comunele
Şi ceea-ce sunt trăsurile de piaţă (birjele),
ţerile mărginaşe cu mările cunoscute pe atun- din jurul Sibiiului, în frunte cu consistorut
pentru oraşele noastre, acelaşi lucru este pen
cea, porunca Veneţienilor era respectată, fiind archidiecesan, condus de Inaltpreasfinţenia
tru Veneţia gondolierii cu luntrile lor, care
că şi pe vremurile de atunci, ca şi astăzi: Sa metropolitul, referentul şcolar Dr. Daniil
mai de care mai luxoase şi frumoase, şi care
aurul îţi dă putere. Precum insă toate sunt P. Barcianu a fost petrecut Mercuri la orele
poartă părechi şi mai frumoase pe undele
vremelnice pe acest pământ, aşa3 şi gloria ll' a. m. spre lăcaşul de veci. Stimat şi iu
line ale mării, domolind focul pătimaş al
Veneţiei a dispărut. Ea aparţine astăzi Italiei; si bit în vieaţă, de toţi câţi l’au cunoscut, pu
cărei fiică eşte. Frumseţile ei de odinioară insă sângelui italian. blicul român a dat imposantA dovadă de
î ■;>?.:?.. h’j ■
•
s’au păstrat. Cu deocebire o, piaţă numită ■ ■ ' W 7 ^ 'i ..d'r.T'T aceasta stimă şi iubire şi prin participarea
asati^ * ** • .**•*«,
A j i i i a m d a W & < > Q « m