Page 4 - Bunul_Econom_1903_07
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 7
Nutrirea oilor. Ceva despre peşti.
Advocatul poporului. Otava nu prieşte mieilor şi este in Cea mai delicată [gustoasă] parte a
caşul acesta de preferat a le da pae moi. peştelui este spinarea. — Peştii de baltă se
Un fân crescut pe locuri înalte, este cel mai ţin mai întâia în apă de rîu sau de isvor,
Cochetatul fem eii este motiv de
priincios oilor. Puţin nutritor este fânul, care ca să peară mirosul de baltă din ei. — Peştii
divorţ (despărţenie). Curia, cel mai înalt
a fost cosit târziu, adecă când ierburile au cu solzi se curăţă trăgând cu cuţitul dela
for judecătoresc din patrie, în o causă de
format deja sămânţă care toată se scutură. coadă spre cap. Dacă solzii cad ar.evoe, se
divorţ a enunţat, că cochetarea fem eii for
opăreşte peştele cu apă ferbinte şi apoi se
mează. motiv de divorţ. In motivarea sentin
toarnă apă rece peste ei. Peştii fără solzi se
ţei se zice că cochetarea şi peste tot pur
tarea unei femei căsătorite faţă - cu bărbaţi Medicul casei. curăţă cu dosul cuţitului. — Când se scot
străini, în mod nepotrivit cu posiţia ei de meruntaele, să se observe bine sâ nu crepe
beşica fierei. — Peştii cei mari se fierb sau
soţie, provocâtor, ba apt chiar şi a deduce
Durerea de dinţi. Căuşele, care pot
din el infedelitate faţă cu soţul, formează se frig încet, la un foc nu prea iute.
provoca durere de dinţi, sunt foarte multe
motiv de divorţ. şi diferite; de aceea şi este foarte greşit,
*
dacă am încerca unul şi acelaşi medicament
Dacă moare bunul sau bunica, DE-ALE BĂNCILOR
la ori-ce fel de durere de dinţi- In cele mai
ca industriaş, minorul nepot numai atun-
multe caşuri durerea de dinţi provine din
cea poate continua mai departe meseria lor,
causă, că nervul dintelui ajunge în atingere » Albina* *. In şedinţa sa de Mercuri
dacă este orfan de părinţi sau dacă din
cu aerul, dacă dintele însuşi a început să se Direcţiunea institutului de credit şi de eco
causa neaverîi lor a fost susţinut din câşti
strice, să se găunoşeze. Această durere este nomii „Albina*1 din Sibiiu a stabilit bilanţul
gul bunului sau al bunicei sale. (Dec. minis
înţepătoare şi svâcnitoare. Când stricarea anului de gestiune 1902. Beneficiul net rea-
trului de comerciu nr. 1359 din 21 Ian. 1903).
dintelui este puţin înaintată, mai bine este lisat în anul expirat se cifiează cu 263.124
a-1 plomba (a-1 umplea). Dacă dintele este cor. 30 bani, ceea-ce corespunde unei ren
tare stricat, îl vom trage afară. Pentru a tabilităţi de 22°/0 a capitalului social de
P e n t r u E c o n o m i
amorţi pentru câtva timp nervii, cari sunt 1.200.000. Reverimentul cassei a fost de
foarte simţitori, putem pune în găunoşitură 85.771.950 cor. 30 bani. Direcţiunea va pro
Greblele (grătarele) în grajdurile căilor.
ceva bumbac (vată) muiată în unt (ulei) de pune adunării generale, convocată pe 21
Calul este astfel întocmit de natură, ca Martie a. c , dotarea fondului de reservă al
cuişoare, creosot, cloroform, opiu, morfiu, etc.
el să-şi strângă nutreţul de pe pământ, ear‘ societăţii cu 22.771.98 co r.; al fondului de
Un alt soiu de durere de dinţi este
nu de sus, din aer. Posiţiunea calului ce trebue pensiune cu 16 000 cor. ; — a da spre sco
cel reumatic, care nu rămâne pe acelaşi loc,
să o ia, când mănâncă fânul din grătar, este puri filantropice 17.300 cor. — şi a rescum-
ci şi-’l schimbă mereu şi se observă chiar şi
deci foarte nenaturală şi cu desăvârşire rea pâra cuponul de dividendă Nr. 30, ca şi în
la unu sau mai mulţi dinţi deodată, ce par
pentru sistemul lui osos (scheletul), mai ales anul expirat cu 28 cor, egal cu 14%.
a fi sănătoşi. In contra acestei dureri în
când grătarele sunt fără nici un rost aşezate Din suma de 17.3000 cor., destinată
trebuinţăm o teă (ceai) de floare de soc cu
prea sus. Ba ele pot deveni chiar periculoase. spre scopuri filantropice, 4000 coroane sunt
zeamă de lămâie, care o ţinem in gură şi
Calul ridicând capul, de câte ori ia câte o I. rată din cele 10.000 cor. votate pentru
facem totodată o bae caldă cu făină de
gură de fân, îi cade foarte uşor tot praful în muştar la picioare. O alinare temporală (pe fondul de clădire al catedralei gr.-or. ro
ochi, care îi este foarte vătămător. S’au văzut mână din Sibiiu.
câtăva vreme) putem avea, dacă punem un
caşuri, că li-s’au scurs ochii din causă că au
aluat de muştar pe braţul superior, sau vezi-
fost înţăpaţi cu cotoare de fân. Cu deose
catoare după urechi şi dacă pattea dureroasă
bire cotoarele de trifoiu şi lucernâ sunt mai P E N T R U M E S E R IA Ş I
e îmflamată, chiar lipitori; şi săculeţe um
periculoase. Fânul ce dăm cailor de mân plute cu ierburi aromatice şi încălzite şi puse
care să-'l punem totdeauna în esle (uluc) sau pe părţile dureroase sunt de bun efect. La Pentru sticlari. Chitul pentru lipitul
cel puţin să aşezăm grătarele cât se poate astfel de dureri de dinţi nu este permis a-i ferestrelor la florării şi paturi calde, mai bun
de jos. In acest cas şi calul va mânca mai de cât cel ordinar, se obţine cu: Uleiu de
scoate, fiind-că răul se aruncă pe părţile în
bucuros fenul, decât dacă trebue să sâ tot in 1 parte, nesip fin şi cernut 10 părţi,
vecinate şi cu deosebire pe urechi.
întindă după fie-care îmbucătură. Aceste două feluri de dureri de dinţi smalţ de plumb (litbarge) în praf 1 parte,
* cretă 2 părţi. Se ferbe mai întâiu uleiul în
sunt cele mai obicinuite, mai sunt însă şi al
Influenţa căldurii soarelui asupra pomilor un vas de fer şi în urmă se. aruncă în el
tele, care recer alt tratament lecuitor.
în cursul iernei. câte puţin nâsip şi smalţ. După câte-va mi
nute de ferbere se scoate de pe foc, să freacă
Este un adevăr de mult dovedit prin ex
întroducându-se şi creta. Acest chit este
perienţă, că pomii sufer iarna foarte adese-ori Pentru fem ei. bun de a lipi sticlele pe fer, lemn şi piatră.
de căldura solară. Coaja îngheţată încălzită
Pentru a-1 lua, la necesitate, trebue să pu
de soare se desgheaţă repede, pentru a în
Supă de verdeţuri. nem pe el un fer înroşit, altfel nu se poate
gheţa din nou, ca apoi a doua zi earăşi să
deslipi.
se desgheţe şi aşa mai departe, până-ce Se iau diferite verdeţuri, morcovi, ţe- *
coaja capătă crepături şi pete de degerâturi. lină, conopidă (carfiol), varză dulce, cartofi şi Pentru măsari. Chitul pentru astupat
Unde avem motiv să ne temem de aşa ceva, altele, sau o parte numai din ele, cât se crepăturile dintre scânduri, se prepară cu
trebue sâ apărăm pomii de soare şi căldura poate găsi, şi după-ce sp taie toarte mărunt chitul compus din cărămidă pisată fin 2
lui. In acest scop ungem tulpinele cu un şi se spală bine, se ptrn în zeamă de carne părţi şi 1 parte sacâz (colofoniu) topit în
amestec de lut şi gunoiu de vacă în părţi cu sarea trebuitoare şi cu câteva boabe de un vas, acesta fiind pus în altul cu apă, se
egale şi cu apa trebuincioasă. Aceasta vom piper nepisat şi se lasă să fearbă îndeajuns, adaugă puţin uleiu de in pentru a fi moale.
face, bine înţeles numai pe timp de moină. cu deosebire, că morcovii, în loc să se tae, Astfel preparat, se toarnă în crepături cu
Dacă acest pământ se spală de pe pom în e mai bine să se rază pe râzătoare şi să se îngrijire de a nu curge pe de lături. Se
urma ploii etc., îl vom renoi. Observăm că adaoge la celelalte verdeţuri, după-ce ele au poate face în toate colorile, după parchete,
soarele primăvara este mai periculos şi cei dat în fert. Când să serveşte la masă, să poate amestecându-’l cu diferite pământuri galbene,
mai mulţi pomi nu dtgeră în toiul iernei, ci adăoga la această supă si bucăţele de fran roşii etc., opetaţia trebue făcută repede, căci
primăvara. zelă, prăjite în unt sau numai prăjite simplu acest chit se întăreşte foarte repede.
la foc. * _ ----- :--.------
Primitorii „Bunului Econom4*, cari nu dOFeSG a-’I abona pe viitor, sunt