Page 5 - Bunul_Econom_1903_07
P. 5
Nr. 7 BUNUL E C O N O M _______________________________________ Pag. 5
neescepţionat decâţ acela, care primeşte luni ca să fie folositoare. La Şoimuş, după cu
dţ-arîndul un jurnal, car’ când vine rîndul vântul. de deschidere al preotului Ioan B a c i u,
N Q ţJ T Ă ff! a V':;- să plătească, îl retrimite cu observaţia: nu urmează declamări, disertaţii, dialoguri şi
îl primesc. cântări, ■ ear’ publicul este rugat să se
Concert. Tinerimea universitară ro * ocupe cu ceva, femeile cu torsul, cusutul,
mână din Cluj aranjează în 1 Martie n. „Reuniunea de cetire şi cântări" din împletit etc, ear’ bărbaţii cu pregătirea mă
1903 concert împreunat cu dans în sala Coştei va arangia Dumin. la 22 Febr. n. c. în nuşilor, mânecârilor, periilor pentru curăţitul
cea mare a redutei orăşeneşti (Cluj). îşi localitatea şcoalei din Coştei, Concert împreu vitelor etc. Programul e compus din 22
vor da preţiosul concurs: d-şoara Virginia nat cu teatru şi petrecere de dans. Corul puncte. Bucăţile declamate sau cântate sunt
Gali, abs. a conserv, din Budapesta ; d-şoara bărbătesc va cânta «Marşul Dorobanţilor*, de piese uşoare, anecdote etc., ear’ prelegerile
Aurelia Gerbert, abs. a cons. din Budapesta ; I. Şt. Paulian. «Cântecui Oşteanului Român* sunt de mare folos pentru economi- gardul
-d-na Victoria Popovici; d-şoara Ersilia Po- de I. Costescu. «Ştii mândro când ne iubeam* viu, cultivarea cepei, superstiţii, descântece,
poviciu, abs. a conservatorului din Bucu de I. Popovici. «Serenada* de Heyberger, reuniunea de ajutorare a lucrătorilor ş. a.
reşti ; dl Cornel Popoviciu şi d-şoara Delia după care va urma piesa teatrală: «Păcăliţii* La stîrşit între ascultători se sortează o
O lari u. In pausă se vor juca »Căluşerul« de A. C. Bănăţanul. Urmează apoi dans. icoană frumoasă în cadru. Preţul de intrare
şi »Bătuta«. Venitul curat e destinat pen * 3 cr. de persoană.
tru înfiinţarea unei biblioteci pe seama ti Un neguţător de porci jefuit losif *
Kratochwil, neguţător de porci din Boemia,
nerilor universitari. începutul la orele 71/a | Carolina Baianţiu născ. Oprean, preo
seara. Preţul de intrare: de persoană 4 cor., a fost zilele trecute la Cluj în afaceri negu- teasă a răposat în 29 Ianuarie v. Rămăşi
de familile 10 coroane.Ofertelemarinimoase ţătoreşti şi după-ce şi-a isprăvit daraverile, ţele pământeşti s’au depus spre eternă odihnă
a plecat la Steinbruch. Se aşează într’un
se primesc cu mulţumită şi se vor publica Vineri în 31 Ianuarie v. în cimiterul gr.-or.
prin ziare. (Adresa cassarului este Vaier compartiment de clasa a doua şi se culcă din Româneşti.
Ordace, strada Wesselânyi Nr. 25). Pro să doarmă. Când s’a trezit, era dincolo de Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria eternă!
gramul se va publica mai târziu. Oradea şi cu groază a observat, că nare *
* cisme în picioare şi nici pălărie, surtucul îi Mare grevă în Rusia. Un număr de
Exposiţia industrială din Braşov. După- era sfăşiat în partea dreaptă, ear’ dela vestă 2000 lucrători dela ţesătoria Newski din
cum am comunicat în nr. nostru din 1 Febr. îi lipsea toată aripa dreaptă, împreună cu Petersburg s’au pus în grevă, cerând mă
a. c., camera de comerciu şi industrie din portofelu şi cu banii. Norocul lui, că în rirea salarelor. Consiliul de adminisţraţie a
Braşov aduce la cunoştinţa celor interesaţi, Cluj pusese vre-o 10.000 cor. la poştă şi decis, în urma proclamării grevii, de a în
că obiectele pentru exposiţie din afară sunt nu avea în buzunar, decât 20 coroane. Tîl- chide, în mod provisoriu, atelierele. Greva
a se trimite la cameră până la 31 Martie. harul, pe semne care îl adormise pe Kra- n’are însă nici un caracter politic.
*
Obiectele exposanţiior locali se primesc în tochwill, văzând că n’are bani, de ciudă şi-a
Indrăsneala unui pungaş. Episcopul
zilele de 1 şi 2 Aprilie. Alimente şi alte bătut joc de el, desbrăcându-’l. La gara
rom.-cat. Wilhelm Istvân din Szombathely a
obiecte de felul acesta, cari se pot strica cea mai apropiată s’a coborît din tren aşa
primit nu de mult o telegramă din Viena
uşor, se primesc în ziua de 4 Aprilie. Până desculţ şi cu capul gol cum era şi a de
cu urmîtorul cuprins : «Cu trenul de după
acum s'au făcut peste 200 de anunţări, în nunţat lucrul şefului de gară.
ameazi sosesc la Ilustritatea T a ; Te rog să
tre cari multe şi din partea calfelor şi *
ţini în secret sosirea mea, pentru-că viu
ucenicilor români. Foamete în Dalmaţia In părţile nordic e
* ale Dalmaţiei bântue foamete, care în nu într’o afacere discretă. Gâza Vârtessy, con
silier ministerial în ministeriul de pe lângă
f Nicolae ff. Eremia, unul dintre frun măroase comune e împreunată şi cu epide
taşii comercianţi români din Braşov, a în mia lungoarei (tifos), provenită tocmai din persoana Maiestăţii Sale*. Episcopul l’a pri
mit bine şi l’a ospătat mai multe zile; la
cetat Mercuri din viaţă. Defunctul era bine lipsa de hrană a poporaţiei
urmă »consilier*-ul a cerut 6000 coroane şi
cunoscut în toaîe cercurile sociale române *
s’a depărtat. Peste eâte-va săptămâni epis
din Braşov. A fost membru Ia toate reuniu Calea ferată industrială Sebeşul-săsesc
copul având ceva de lucru în Viena a intrat
nile rom. dm Braşov, membru virilist al re- — Petersdorf, O comisiune compusă din
şi la consilierul Vârtessy, ca să-i întoarcă
presentanţei comunale si comitatense etc. El representanţii comitatului, a oraşului Sebeş,
a testat o sumă considerabilă spre scopuri a comunelor învecinate interesate, a minis visita. Mare i-a fost însă mirarea când un
bărbat necunoscut îi spune: «Eu sunt Ver-
culturale şi umanitare. Fie-’i ţărina uşoară şi trului de comunicaţiune şi cel al apărării
memoria binecuvântată ! ţării dinpreună cu representanţii acţionarilor tessy, ce poftiţi?*. Episcopul a rămas încre
* menit. Persoana dinaintea sa n’o mai vă
ce voi se a clădi calea ferată, a fost în 6
«Secţia industrială« a Reun. economice zuse nici odată. Episcopul a fost victima
ale lunei c. la faţa locului pentru a stabili
din Orăştie va aranjia Sâmbătă în 28 Febr, unui pungaş îndrăsneţ.
traseul. Toţi, afară de. representanţii acţio *
n. a. c. o s-ratâ teatrală-declamatorică în
narilor au fost de părere, ca calea ferată să
sala hotelului « T r a n s s i l v a n i a * . Se va Atentatori condamnaţi la moarte. Aten
fie condusă dela gara Sebeşului peste tîrgul tatorul Agop Hatsekian şi soţul său Rogos
declama « Ţ i g a n u l şi U r s o a i c a * de Th.
de vite şi apoi pe drumul câmpenesc până Caprelian, cari voiseră să omoare- deunăzi
Speranţă şi « G l o s s a * deMih. Eminescu,
la Petersdorf, pe când aceia stârnesc ca în biserică pe patriarchul armean din Con-
şi se vor juca comediile «Cu v o i a Dumi -
această cale să fie condusă pe drumul co- stantinopol Ormanian, au fost condamnaţi
sal e«, de Theo. Aiexi şi «Biletul de Tram
mitatens. De oare-ce nu s’a putut face o în la moarte. Ceialalţi complici au fost toţi
vai* de Gr. Mărunţeanu. Du p ă p r o d u c -
ţelegere comună, va avea să decidă mi- osândiţi la temniţă pe viaţă.
ţ i u n e va ur ma dans, la care . ţ ă r a n i i
nisteriul. *
vor avea m u s i c â s e p a r a t ă . Venitul * Moartă după spovedanie. O fată bătrână
curat este destinat f o n d u l u i sec ţ i ei . Arestări de profesori şi studenţi în din Agria, cu numele Luisa Fletter s’a dus
*
Rusia. Din Verşovia se comunică vestea, zilele trecute să se mărturisască. Ea era cu
Un oftat., O foaie din America oftează noscută în întreg oraşul ca foarte evlavioasă
că un docent dela şcoala politechnică de
cu durere prin următoarele şire: Omul care şi miloasă, care în binefaceri îşi afla toată
acolo, doi ingineri şi şepte studenţi au fost
foloseşte buboiul de pe gât în loc de bumb mângâierea vieţii. Preotul i-a dat bucuros
arestaţi pentru-că au format o societate deslegarea de păcate, abia a rostit însă for
la guler, — omul care călătoreşte ascuns în
secretă. mula deslegării, când fata a căzut jos şi a
jamantanul prietenului seu, — acel ce noap *
murit subit.
tea opreşte orologiul să nu se tocească, — «Haidaţi la şezătoare!* este titlul unei
acel-ce nu pune punct pe „i“ ca să cruţe Invitări trimise din Şoimuş, care ne arată Prim-colaborator: Const. P. Barcianu.
cerneala, e cu mult mai cavaler şi mai de mijlocul, cum ar trebui organisate şezătorile Redactorrresponsabil: Aurel P. Barcianu.
rugaţi a ne înapoia îndată Nrii trimişi, altcum îi considerăm ca abonaţi.-qpi
