Page 2 - Bunul_Econom_1903_08
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 8
înmormântare au multă asemănare, to La aceasta adunare să învită membrii
tuşi fruntaşii şi conducătorii poporului DELA REONIONILE NOASTRE ordinari şi ajutători, precum şi toţi binevoi
torii reuniunii.
nostru ar trebui să folosească datina
D ela Jteun. XSeon. d in Orăştie. Sas-Sebeş, la 4/17 Februarie 1903.
aceasta şi a desvolta din ea şi prin ea
reuniunile de înmormântare atât de Comitetul Reuniunii Economice din Pentru comitet:
Orăştie vesteşte prin aceasta pe membrii George Tatar, Ioan Pavel,-
înălţătoare de inimi. vice-preş. notar.
Reuniunii, că şi-a procurat 15 măji metrice
Avem noi Românii şi până acum
de trifoiu plombat, adecă curăţit şi garantat
multe reuniuni de înmormântare, dar’ curat, şi îl împarte între membrii săi pe lângă DIN J^UME
mai ales tot numai la oraşe. Aşa avem următoarele preţuri:
între altele în Orăştie, Deva, Sibiiu, Se Membrii fondatori şi ordinari capătă Proiectul militar în Austria.
beş, Timişoara şi altele şi altele. Dorul câte 10 k!gr. cu câte 68 cruceri (1 cor. 36 fii.), Şedinţa de Vineri a parlamentului au
ear peste asta, cu 78 cr.
nostru este însă, ca de-aici înainte a- striac a durat până după miezul nopţii.
Membrii ajutători (cari au plătit 1 cor.
ceste reuniuni să fie îmbrăţişate şi de Resultatul desbaterei lungi şi pasionate
ca taxă) pot. primi 5 klgr. cu 68 cr., mai
sătenii noştri, căci mai ales sătenii noş departe cu 78. a fost, că s’a primit cu majoritate şi
tri au mai mare trebuinţă de ajutorul Atâta costă pe Reuniune sămânţa, cu în a treia cetire proiectul militar.
acestor reuniuni atâta o dă, fără nici un câştig, membrilor.
Având noi datina frumoasă de-a Cei-ce s'au înştiinţat, că le trebueşte, Din Balcani. In consiliul de mi
pot veni deja se-’şi ridice părţile, căci tri niştri ţinut la Eliseu, sub preşedinţa
duce pomană de făină şi ouă la casa
foiul e aici. d-lui Loubet, ministrul afacerilor streine
mortului, ce uşor le este fruntaşilor
Membrii capătă bilete dela secretarul Delcasse a comunicat, că a transmis
noştri să pună temeliile reuniunilor de Reuniunii preotul Ionn Moţa, şi cu acela îşi
înmormântare. Nu e lipsă de alta, de ridică trifoiul. Marţi ambasadorului frances dela Con-
stantinopol, dl Constant, instrucţiunile
cât să dedee poporul ca pomana aceasta
să o schimbe în bani, în cuotisaţii plă Convocare. necesare, recomandându-i de a stărui
cu hotărîre, pe lângă Poartă, pentru-ca
tite la fiecare cas de moarte şi eată că Duminecă în 8 Martie n. (23 Febr. v.)
lucrarea reuniunii e pusă în curgere. la 2 ore p. m. să va ţinea adunarea gene aceasta să adopte şi să aplice în Ma
cedonia proiectul de reforme, alcătuit
Organisaţia astorfel de reuniuni rală ordinară a Reuniunii meseriaşilor si co-
i
»
mercianţilor »Andreiana« din Sebeşul-Săsesc de Austro-Ungăria şi Rusia.
e cât se poate de simplă şi lesnicioasă.
în localul seu (Hotel Central) cu următorul
Şi apoi ori-care dintre reuniunile noas Memoriul austro-ungar-rusesc
PROGRAM :
tre de înmormântare, ce să află deja,
1. Deschidere» adunării prin preşedinte. si Poarta. Se crede, că va trece mult
cu drag dă îndrumările trebuincioase
2. RaportuîrComitetului despre activi timp până-ce Poarta va da un răspuns
sau la trebuinţă, credem că cu drag tatea sa şi a reuniunii dela u'tima adunare la memoriul, ce i-l’au înaintat Austro-
ar trimite chiar şi un bărbat priceput, generală până în present.
Ungaria şi Rusia în privinţa reformelor.
ca să pună lucrările în brazdă. Numai 3. Rapoartele cassarului, bibliotecarului Memoriul a fosţ remis azi Poartei prin
porneala trebue făcută, căci foloasele si economului. ambasadorii Calice şi Sinovjew. Direc
t
4. Alegerea unei comisiuni pentru cen-
reuniunilor de înmormântare sunt ne
surarea rapoartelor de sub p. 3. torul căilor ferate turceşti a fost însăr
spus de mari.
5. Statorirea budgetului pe anul 1903. cinat să organiseze la Salonic transpor
Pe lucru dar’! 6. Raportul comisiunii de sub p. 4. turi militare turceşti.
Vasîle C. Osvadă. 7. Eventuale propuneri.
Mama noastră care eşti în ceriuri...
F O I Ţ A Gaston Sch ed ler
Sărută trandafirul pe care-’l pusese ală
TRANDAFIRUL turi, şi pe urmă săpând pământul cu unghiile,
6%. S. M. cPzinoipcim of izbinanb. împrejurul cărora se iviră picături de sânge,
făcu o groapă şi îl răsădi. înapoia ei, ins
Qu ptiUpiul vhitâvii cfaşilcz. (Urmare şi fine). tinctiv, moş Ion îşi scoase şapca. Dar cu
m. un gest năcăjit şi-o înfundă ear pe cap, pă-
D oritori de neatârnare şi de zile mai senine, Când o ajunse moş Ion, tocmai în fun rându-i râu de simţiciunea aceea fără cuvânt,
S a u unit, Românii noştri şi-au privit în spre Apus făcându-se singur prost; şi botărît să sfîr-
Căutând cu ochi de vultur pe „ Acel** menit să urce dul cimitirului, în colţul groapei obşteşti, fata
Tot m ai sus între popoare, pe „vitejii**, tot m ai sus. căzuse în genunchi înaintea unui mormânt, şească odată, puse cu asprime mâna pe
care nu se potrivea de fel cu celelalte; cu umărul fetiţei, o întoarse spre el şi strigă cu
Dar* avut-a Cerul grife să ne împlinească dorul:
Jn Castelul SingmaHnghen se născuse-un Vulturaş toate acestea n’âvea de cât o cruce mică de glas înfricoşetor :
Ce-a ştiut durerea noastră dela Dunărea betrână — Te-am prins, hoaţo 1
Ş i se pregătia în taină să ne scape de vrăjmaş. lemn înfiptă rău în pământ. Dar în jurul ei,
era o mulţime de flori, ca pe mormintele cele IV.
Ş i când ţara, inspirată, D a chemat s*o mântuiască
Vulturaşul - - Vultur fa ln ic — şi-a lăsat o ţară mamă, mai bogate. ? Spăriată, părând că se deşteaptă dintr’un
Şi-a pornit întreg la suflet şi cu mima vitează Paznicul mirat, se oprise şi se uita la vis, copiliţa ridicase capul cu faţa vânătă,
J n spre Patria cea nouă, ce cu-atâta drag U chiamă.
biata fată mai mult culcată de cât îngenun- cu nasul roşit de frig; văzu faţa încruntată
A venit, A *nvins, „a zi suntem“ şi trăim la noi în ţară, chiată pe pământul îngheţat; ea spunea tare a paznicului şi în urechile sale răsună glasul
Ne-atârnati, stăpâni pe limbă, pe pămentul strămoşesc.
O l de-aceea azi, „Alteţă**, noi privim cu-aşa iubire nişte cuvinte neînţelese, gemea plângător, şi seu gros ameninţător: »hoaţo«.
In spre „Tron** şi „Dinastia** Cea cu suflet românesc, lacrimi mari îi curgeau pe amândoi obrajii. Atunci dete un ţipăt, vru să fugă, dar
S ă trăeşti, Alteţă, dară şi menit să f i i de ceruri, Ridică capul, îşi împreună mânile şi glasul încremenită de spaimă rămase ţintuită locu
S ă ne duci tot m ai departe cu a i T ei Moştenitori, seu copilăresc se- auzi tremurător zicând cu lui, dinţii îi clănţăniră, tot corpul începu să-’i
Iară „M icele Princese** semene „Reginei** scumpe
^„Care“ a trecut, prin geniu, între cei nemuritori. vintele acestea, care răsunară într’un chip tremure şi ochii ei mari, spăimântaţi, se piro
Laurenţia Gribincea. ciudat în tăcere: niră în ochii paznicului.
