Page 3 - Bunul_Econom_1903_08
P. 3
Nr. 8______________ ________________ BUNUL ECONOM Pag- 3
Iubileul d-lui D. Sturdza, mi- lege privitor la introducerea serviciului — Cum aşa?
nistru-preşedinte al României, cu oca- activ de doi ani în armata franceză. —■ Ştii câtă lume de om vine la lucru
în fabrica mea, bătrân, tinăr şi copii. In
sia aniversărei a 70-a a naşterei sale,
Atentat contra nnni Faşă. săptămâna trecută şopteau copiii, că pe unul
se va face la 25 Februarie, cu o pompă
Palatul valiului Hafus-Paşa din Uskiib s’a ivit vărsatul (bubatul). Eu am văzut co
extraordinară. S’a hotărît să se dea un a fost subminat de Bulgari. S’a des pilul, şi e adevărat că se iveau pe trup sem
mare banchet în sala Teatrului Naţional. coperit o întreagă mină subterană, care nele boalei, dar’ n’am înştiinţat aceasta ni-
Se va bate şi o medaliâ comemorativă avea de scop să arunce în aer palatul căiri, căci mă temeam că lipesc ţidulă roşie
şi se va oferi d-lui D. Sturdza un obiect administrativ. pe uşe şi sunt silit să sistez lucrul. A doua
zi deja 4—5 copii erau cuprinşi de boală.
de artă.
Chamberlain In Afrioa-de-sud, Eu nici atunci n’am trimis copii acasă şi
Ungaria şi tratatele de oo- continuă preumblarea sa triumfală. In n’am făcut grătare. A treia zi 3 din ei au
rămas acasă bolnavi, şi n’au venit decât doi,
meroiu. In ultima întrunire a socie oraşul Capetovn a fost primit cu mari dar’ şi aceasta a fost destul, ca boala să se
tăţii centrale agrare ungară, care s’a ovaţiuni, pe când ministrul preşedinte extindă tot mai mult. Inzadar am încercat
ţinut zilele trecute în Budapesta, s’a al Coloniei-Capului, Sprigg, a fost pri
să ascund lucrul, căci tot a ajuns în ure
hotărît să învite guvernul şi dieta, ca mit cu teribile fluerături. chile medicului, care a făcut arătare la sol-
să denunţe imediat tratatele de co- găbirău. Acesta la rîndul seu a oprit veni
merciu ce Ungaria le are încheiate cu rea copiilor pe un timp oare-care în fabrică,
România şi Sârbia. Câţi-va dintre mem Inveţături din păţaniile altora. lipind ţidulă roşie pe poarta fabricei.
brii societăţii, cari sunt şi deputaţi, vor
— Aşadar’ e închisă fabrica?
»
interpela guvernul asupra timpului de — închisă zeu aea. Şi pe mine m’a ci
nunţării acestor tractate. Boalele lipicioase.
tat solgăbirăul aici, ca nu numai să mă
Un fabricant oare care eşia cu faţa po mustre pentru-că n’am înştiinţat caşul, dar’
Iubileul Papei Leo ZII. Joi somorită dela solgăbirău (pretor). In capătul m’a pedepsit cu 300 fl. Pentru-că:
în 19 1. c. s’au împlinit 60 de ani, de străzii se întâlneşte cu un prieten. • Acel cap de familie, între ai căror
când a devenit episcop S. Sa Pontificele
— Ce năcaz ai? îl întrebă acesta, de membri bântue această boală, precum şi fa
roman actual, şi Vineri 201. c. s’au împli
eşti aşa de posomorit la faţă? şi începu a bricanţii şi proprietarii de mine (baie) între
nit 25 ani dela proclamarea Sa de Papă. face glume cu el. ai căror lucrători s’a ivit vărsatul, cum şi
Aceste zile iubilare au fost serbate directorii institutelor de învăţământ, ai căror
— Lasă-mă în pace, căci astăzi n’am
cu pompă deosebită în toată lumea ca şcolari sunt cuprinşi de această boală, şi nu
voe de glume.
tolică, dar’ cu deosebire în Roma.
— Doar’ nu ai ceva năcaz în fabrică? înştiinţează aceasta în timp de 24 ore unui
— Şi acolo, şi aici. Na şi ceteşte, şi medic, cerându-’i ajutorul, se pedepseşte cu
Albanezii din Rom&nia. Prin zicând acestea îi întinse o scrisoare. 300 floreni.
tre Albanezii din România a început o Prietenul scoţându-’şi ochelarii îi şterse •Asemeneapedeapsă se croeşte şi me
agitaţie pentru a strînge fonduri nece şi tncepii a ceti: dicului, care ivirea unei boale lipicioase nu;
o înştiinţează în timp de 24 ore autorităţii pu
sare spre a veni în ajutorul fraţilor lor Cuitanţă, despre trei sute (300) de fl.,
pe care N. N. în urma sentinţei din anul blice. (Art. de lege XL. (40) §. 99 din 1879).«
din Macedonia. Pentru aceasta au con — Aoleo, strigă prietenul, atunci alerg
curent Nr. 77 i-a plătit oficiului solgăbirăesc
vocat o întrunire în Bucureşti. şi eu la medic, ca să nu-’ţi ajung urma, căci
în ziua de azi.
Dat î n ------------ şi pe un copil de-al meu s’au ivit semnele
Servioiu militar de doi ani vărsatului deja de 2 zile.
— Da ce-’i asta, îi zise prietenul, îna-
In Franeia. In şedinţa de Mercuri — Aleargă, aleargă, căci numai aşa se
poindu-’i cuitanţa.
senatul francez a votat proiectul de — Premiul prostiei mele. poate împedeca lăţirea boalei.
EI îşi mai în dulcise glasul: acum i-se o strânse cu blândeţe la piept şi încălzindu-i — De ce nu spuneai, drăguţă ? De ce ?
părea cu neputinţă să fie al unei ticăloase capul în mâni, îi yorbi la ureche încetinel: Va să zică îi plăceau florile mamii tale ? Ei
capul acela frumos; şi căutând cuvinte iacă de acum nu vei mai fura ! Aide cu mine;
— Aide, spune, fetiţo dragă, nu-’ţi fac
blânde, ca să n’o sperie, cu un ton aproape nimic, uite-te la mine, nu sunt aşa rău 1 Nu grădina-mi e plină de flori, aidem să le smul
desmierdător, o întreabă. Dar copila nu vor mai plânge şi spune-mi de ce iei fiori de pe gem, şi pentru că-’i plăceau aşa de mult să
bea ; atunci mânia îl cuprinse ear, şi ridi Ia morminte şi le aduci aici? i-le aducem ei... mămicuţii tale 1
când mâna ameninţător, zise :
Atunci copila îngână cu un glas sfâşietor: — Da?., zău?., zise fetiţa, a cărei faţă
— Aide, spune», or... se însenină. Şi cu mânile ei micuţe luă de
— Mamii îi plăcea florile mult, domnule.
Nu sfârşi, căci, fără să facă \f o miş Oftaturile îi tăiară vorba; pe urmă cu- gât pe bătrân şi sărutându-’l cu pornire, zise
care ca să fugă, fata, aşteptând să dea în cu o drăgălaşie fără seamăn:
legânduş-i toate puterile, strigă:
ea, îşi pleacă capul, şi el se opri cu mâna
— A murit mama, domnule; cioclii — Te iubesc mult!
ridicată, roşindu-se, ca şi cum ar fi săvîrşit
au adus’o aici... eu vreau să-i aduc flori. Apoi, foarte serioasă, alunecă jos, şi
O faptă rea.
In sfîrşit fata mişcă buzele; vru să vor — Dar tată n’ai ?. întreabă paznicul, cu ochii cătră cer, cu fericirea pe faţă zise
bească, dar plânsul o înecă şi nu putu scoate căruia emoţiunea făcu să-i tremure glasul. tare rugăciunea ei instinctivă:
un cuvânt. Zdrobită de emoţiune căzu în Copila se uită la el cu o mirare nevi Mama noastră care eşti în ceruri L
genunchi, întinzând mânile, arătând cu de novată, şi nepricepând întrebarea, urmă îm- Şi paznicul, îngenunchind lângă ea,
getul negru de pământ, cu un gest deznă preunându-şi mânile: şopti:
dăjduit, mormântul pe care începusferă să — Nu ştiu L Nu ştiu... Eu ştiu pe — Biată hoaţă !.. fiind-că te-am prins,
zimbească trandafirii răsădiţi. mama, numai pe mămicuţa mea ! Ah I dom nu vei mai avea să te plângi: vei fi copila mea.
Moş Ion nu pricepea nimic, dar totuşi nule, lasă-mă să-i duc flori.
Trad. de D, S t ă n c e s c u .
era mişcat. Mâni? îi trecuse mai de tot în -Deo dată paznicul ridică pe copilă în
faţa copilei aceleia cu înfăţişarea aşa de ne braţele-i nervoase, o strânse pe inima Iui, şi
norocită ; îşi uită supărarea, o ridică de jos, lăcrămând şi el, o sărută de nenumărate ori.
