Page 4 - Bunul_Econom_1903_08
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 8
ce ocupă prea mult loc şi ţine; utttbrăi la plantele printre
care s’a sămănat.
C â n e p a . Lucrările de întreţinere. Cânepa creşte foarte
repede, în cât nu o înâbuşeşţe buruenile. De aceea nu
(Cannâbis sativa). avem aproape nici o lucrare de întreţinere în cursul
veg< taţiunei ei.
(Reproducerea interzisă). Recolta. Plantele masculine au o vegetaţiune mai
scurtă şi ajung mai de vreme la maturitate de cât cele
Cânepa este una dintre puţinele plante ale noastre
femenine. Poporul numeşte cele dintâi cânepă de vară, ear’
cultivate, care are florile de douâ feluri, adecă cele mas
cele din urmă cânepă de toamnă. Cu cât dorim a recolta
culine (bărbăteşti) pe o plantă, earcele femenine (femeeşti),
o cânepă mai fină în fuior, cu atât mai de vreme tre
care produc semânţa, pe altă plantă.
bue să smulgem firele. In tot caşul însă cânepa de vară
Varietăţile ei nu sunt constante şi se clasifică mai se va smulge mai de vreme ca cea de toamnă, căci altfel
cu seamă după înălţimea cotorului lor sau după localită cotoarele ar deveni prea lemnoase. Modul recoltatului şi
ţile vestite în cultura ei. Cele mai renumite varietăţi sunt păstratul cânepei este tot acelaşi ca şi la in.
cele de Bolognia (Italia), apoi de Siberia şi de Apatin Cantitatea recoltei în cotoare de cânepă variază în
(Ungaria). Contrar inului, care cu cât este sămănat mai tre 1500—4000 klgr ; din 100 klgr. cotoare putem câş
des, cu atât creşte mai înalt, cânepa ajunge înălţimea sa tiga în termin mediu 16 klgr. fuior curat. Semânţă recol
cea mai mare, când este sămănată rar de tot, aşa că poate tăm pe juger 5 — 10 hi. a 48—59 klgr. Dintr’un hl. se
ajunge şi Ia o înălţime de 3—4 metri, dacă pământul este mânţă putem extrage până la 13 klgr. ulei.
potrivit. Sămănată des, pentru fuior, rămâne mai scundă.
Semenţa conţine 25— 30% uleiu.
Clima. Contrar inului, care reuşeşte mai bine în- R a p i ţ a .
tr’o climă răcoroasă şi umedă, cânepa prosperează şi în-
(Brassica napus oleifera).
tr’un ţinut uscat şi chiar ferbinte.
Fămentul. Cânepa reuşeşte mai bine în aşa numi
tele pământuri humoase (negre) de luncă, apoi în pămân
Deosebim două varietăţi principale de rapiţă: una de
turi nesipoase şi mărnoase, care însă trebue să fie bogate
toamnă şi una de primăvară. Cea de toamnă recere apro
în humus. Ea dă recolte mai sigure ca inul, dacă îi con
ximativ 300 zile pentru desvoltarea ei. Cea de primăvară
vine pământul.
140— 180 zile. Rădăcina ei bifurcată se adînceşte până la
Planta premergătoare. Cânepa se ia arare-ori în 75 cm. în pământ, Seminţele rapiţei conţin 40— 50% ulei.
rotaţiunea regulată a plantelor, ci ea de regulă se cultivă Cu cât semânţa e mai veche, cantitatea aceasta scade.
în tarlale (parcele) anumite, chiar şi mai mulţi ani dea-
Clima.
rândul. Bine înţeles, acestea trebue îngrăşate regulat cu
băligar (gunoi), dacă se simte necesitate. Cânepa se sea Rapiţa se cultivă în cele mai diferite regiuni climate
mănă de regulă după o cereală, apoi după rapiţă sau o rice. Ea reuşeşte atât în căldurile Africei, cât şi în regiu
plantă prăsitoare. Ea lasă pământul într’o stare foarte fa nile reci ale Europei-de-nord In general putem zice, că unde
vorabilă pentru planta următoare şi curat de burueni. reuşesc grânele de toamnă, acolo prosperează şi rapiţa.
Prepararea pământului. Pentru cânepă se guno- Pământul.
eşte pământul şi încă de cu toamnă. Sarea comună apli
Rapiţa recere un pământ foarte bogat în materii nu-
cată ca îngrăşământ într’o cantitate de 75— 150 klgr., pe
tritoare. Ea reuşeşte mai bine în pământurile mijlocii şi
juger dă resultate foarte favorabil^, fuiorul însă devine şi
ceva mai argiloase. In cele năsipoase sufere de regulă de
mai aspru. Pământul trebue bine preparat, ca şi la in, şi
secetă. In tot caşul pământul trebue să fie destul de adînc,
va fi cât se poate de mărunt 'lucrat.
altcum rapiţa totdeauna sufere.
Sămănatul. Totdeauna trebue încercată sămânţa
Planta premergătoare.
înainte de a o sămăna, de oare-ce se întâmplă 'adese, că
mai bine de jumătate din boabe sunt seci. Plantele tinere In cele mai multe caşuri, şi cu deosebire în regiuni
sunt foarte gingaşe contra gerurilor, de . aceea se samănă secetoase, rapiţa se samănă după ogor, pentru a conserva
ceva mai târziu, anume pe la sfîrşitul lui Aprilie sau în umiditatea pământului. Dacă nu ţinem ogor, sămănâm ra
ceputul lui Maiu, sau chiar şi prin Iunie. piţa numai după astfel de plante, care părăsesc de grabă
Pentru a produce fuior se samănă, mai des, 1— 2 hctl. pământul’ d. e. după trifoin care se coseşte însă numai
pe juger, ear’ pentru a produce mai multă sămânţă, să - odată, măzeriche şi secara pentru nutreţ, trifoiu incarnat,
samănă mai rar, adecă 0 5 hi. pe juger. Pentru acest scop hrişcă etc. După rapiţă creşte deosebit de bine o cereală
din urmă este obiceiul a se sămăna şi prin porumb şi de toamnă şi mai ales grâul.
printre cartofi. Aceasta însă nu este recomandabil, deoare (Va urma).
Primitorii „Bunului Econom", cari nu doresc a-’l abona pe viitor, sunt
