Page 5 - Bunul_Econom_1903_08
P. 5
Nr. 8 BUNUL ECONOM _________________________ Pag- 5
Grapa folosită pentru fânaţe nu este tot aşa A stâ rp i ovnidele este datoria fie
Medicul casei. ca cea obicinuită. Dinţii ei sunt mai scurţi şi cărui proprietar. Până cel mult la sfîrşitul
astfel legaţi unul de altul, că se pot tilişca Iui Martie şi înainte de a da mugurul, toţi
uşor şi se pot alipi mai bine pe suprafaţa pomii şi arbuştii (tufele) de prin curţi, gră
L egăn atu l copiilor. Un obice«u râu, locului. dini, vii şi pometuri se vor curăţl de omizi,
care dispare tot măi mult, este legănatul co
* de cuiburile lor şi ouele de insecte. Acestea
piilor pentru ai face să adoarmă. Copilul Grapa de fenaţe strînse cil îngrijire se vor arde. Tot asemenea
mic trebue obicinuit să adoarmă şi fără mij se vor stîrpi şi omizile şi cărăbuşii (gândacii
este un istrument de nepreţuit pentru agri
loace artificiale. Legănatul poate deveni chiar
cultor. Fânaţele grăpate vor da totdeauna de Maiu), care sar ivi mai târziu. Dacă se
vătămător. Mititeii, ce e drept, nu se plâng de
recolte cu mult mai îmbelşugate ca cele ne- întrelasă aceasta, primăria locală va executa
aceasta, însâ şi aceea se ştie că oamenii mari
grâpate. Prin grăpat se rup în prima linie lucrările aceste pe socoteala proprietarului.
fiind legănaţi, sunt curprinşi adese de ame [Art. de lege XII. §§. 50 şi 52 din 1894].
muşchii de pe erburi, care Ie împedecă în
ţeli şi versături. Cu atât mai mult trebue să
creşterea lor, ştiind că muşchiul nu se hră
credem că şi copii mici sunt ameţiţi prin le neşte din pământ, ci din părţi de plante cari
gănat, creerii lor fiind mai gingaşi decât ai
per. Grapa mai merunţeşte pământul in jurul PENTRU MESERIAŞI
unui om mare.
firelor de erburi, aşa Că umezeala, aerul şi
căldura pot pătrunde mai uşor în pământ.
S g â rciu ri în p u lp ele p icioarelor. Pentru ferari. Călirea ciocanelor de
Seminţele de erburi ajung mai uşor în pă
Sgârciul (Krampf) în pulpa piciorului, con mânt şi astfel locurile goale se înţelinesc de tâmplărie se face topindu-se în un vas de
stă în contragerea fără de veste a unora metal sau de pământ sare de bucătărie şi
sine mai uşor. Efectul binefăcător al grăpa-
dintre muşchii din pulpa piciorului, împreu în ea se ţine ciocanu un cuart do oră. Pe
tului se observă cu deosebire la fânaţe vechi,
nată cu dureri violente, însă de scurtă durată. urmă să se înferbinte ciocanu în foc până-ce
a căror suprafaţă este bătucită de tot.
El se iveşte de regulă noaptea, când zace va trece de roş şi în urmă să se moaie în
Grăpatul fânaţelor se face mai bine primă
omul. Pulpa se strînge în o umflătură tare apă rece.
vara, cât de vreme, înainte de a începe să
ca peatra, şi dacă apăsăm pe ea sau întin
crească earba şi numai după-ce s’a svîntat în Călirea diferitelor feluri de oţeluri. —
dem piciorul, simţim durere. Această contra
deajuns pământul, ca grapa să poată merge Temperatura Ia care trebue ridieat oţelul îna
gere neplăcută durează numai puţine minute
uşor şi vitele să nu se scufunde cu picioarele inte de al muia în apă, variază cu calitatea
şi dacă muşchii revin în starea lor normală,
jn pământ. lui. — Astfel oţelurile făcute din fer adecă
ne remâne în ei simţul unei oboseli şi de du * cimentate nu trebuesc încălzite de cât la roş
rere. La unele boale grele, aceste sgârciuri alb. — Oţelurile turnate făcute direct din
Gunoirea pomilor.
sunt foarte dese, cu deosebire la coleră. Cău tuciu trebuesc puse la roş potrivit. Oţelul
şele sgârciurilor în pulpe sunt de regulă O gunoire a pomilor ne este impusă încălzit trebue imediat pus în apă şi în ace
răceala şi apoi încordări ale picioarelor neo cu atât mai mult, cu cât pământul în care laşi timp în direcţia oblică ca şi cum am
bicinuite Ia urcarea de munţi, la înotat, dacă stă pomul, este de firea lui slab, altcum nu voi a sparge hârdăul în care-’l punem.
stă cineva prea mult în picioare, etc. Apoi, ne putem aştepta la o recoltă mulţumitoare
şi e păcat pentru locul ce-1 ocupă. Gunoirea
se mai ivesc în urma conturbării circulaţiunei
sângelui, ca d. e. la femei îngreunate sau în se face după-cum avem la disposiţie: cu gunoi
urma unor umflături a părţilor din jos a de vite, cenuşe, var, urină etc. La întrebuin pentru femei.
corpului, sau a lărgirii vinelor din picioare. ţarea lor se comite însă greşala cea mai mare,
dacă aceste îngrăşeminte se aplică numai în
Pentru a fi scutit de acest rău su
părăcios, aceia cari capătă adese-ori aceste nemijlocită apropiere a trunchiului. Trebue Oue ferte.
sgârciuri, se vor feri de oboseală prea mare. să ştim, că firele cele subţiri (musteţile) înainte de a pune un ou la fert, el se
Femeilor îngreunate şt cari sufere de vine rădăcinei sunt care iau hrana din pământ va spăla cu apă căldicică de toate murdă
dilatate (lărgite) să recpmandâ când sunt în ear’ nici de cum rădăcinele groase. Rădă- riile ce ar fi pe coaje. Aceasta trebue făcut
pat sâ-’şi aşeze picioarele ipai sus ca restul cinele aceste subţiri se ramifică în pământ mai ales din causă, că cu ocasiunea fertului
corpului şi înainte de a adormi să şi-le frece cam în lărgimea până unde ajunge coroana apa şi eventual murdăria disolvată (topită)
(maseze). De altcum fiecare pacient îşi are pomului. Gând gunoim deci un pom, vom în ea trece în ou prin porii (găurelele) coa-
metoda sa proprie de a scăpa de sgârciul împrăştia gunoiul nu numai în nemijlocita jei. Apoi un ou dacă este murdărit pe din
ce-1 cuprinde. Unora foloseşte dacă apasă pi apropiere a trunchiului, ci şi mai departe cât afară, produce disgust la mâncare. Aşa-
ciorul de capătul patului, altuia dacă întinde ţine coroana.
dară înainte de toate: vom pune numai ouă
piciorul sau ridică călcâiul în sus, earăşi al
cu găoacea curată la fiert. Că, oul pentru a
tuia dacă se scoală repede din pat şi aşa Advocatul poporului. fi fert, trebue să fie totdeauna cât se poate
mai departe.
de proaspăt se înţelege dela sine.
Cartea de lu crător in d u stria l Ouâle ca să fie moi, le punem la foc în
P e n t r u E c o n o m i apă rece, lăsându-le să fearbă 2—3 minute
(Arbeitsbuch) se putea dobândi până acu
cel mult. Ca să cunoaştem dacă oul este
ma numai dacă lucrătorul respectiv era în
Grăpatul fenaţelor. fert îl scoatem din apă şi dacă se usucă
stare a presenta documentele autentice asu
Ştim că plantele noastre de câmp cresc pra domiciliului seu. Până la procurarea aces numai decât, e semn că oul e fert. Dacă
cu atât mai bine, cu cât pământul este mai tora, lucrătorul primea un atestat provisoriu, voim ca oul să remână peste tot deopotrivă
bine lucrat, aşa că aerul, apa şi căldura să pentru un termen scurt şi erau atât el cât şi stă moale, după-ce îl scoatem din apă ferbinte,
poată ajunge cu mai multă uşurinţă în el. pânul adese expus la multe neplăceri. Acuma îl punem în apă rece. Pentru-ca să se facă
Aratul, grăpatul, săpatul etc. nici n’au alt scop, ministrul de comerciu a dat ordin tuturor autori vîrtoase, trebue să fearbă până la 7 minute.
decât ca în prima linie se mărunţească pă tăţilor industriale, ca să elibereze cărţi defi Ouele se ferb şi mai bine şi se fac şi
mântul şi a-1 face mai afânat. Pe fânaţe, unde nitive de lucrători şi fără documente de do mai gustoase, punându-le mai întâiu într’alt
firele de erburi cresc îndesuite unul lângă altul miciliu. Lucrătorul, eventual calfa, pentru uşu vas, care să le cuprindă uscate, ear vasul acela
nu putem întrebuinţa aceste instrumente. rinţa de a documenta indentitatea sa, va tre să se aşeze într’alful mai mare cu apă şi să
Avem însă o unealtă, care o putem folosi cu bui numai să se iscălească pe prima pagină se lase astfel să fearbă numai prin căldura apei.
mult succes Ia îmbunătăţirea fânaţelor şi a cărţii sale de lucrător.
chiar şi a păşunilor şi acasta este grapa. *
rugaţi a ne înapoia îndată Nrii trimişi, altcum îi considerăm ca abonaţi. "P*
