Page 6 - Bunul_Econom_1903_08
P. 6
Pag- 6. BUNUL ECONOM Nr. 8
Petrecere in Geoagiu. Inteliginţa ro îl calcă pe Todea pe nojiţe. Todea cade la
NOUTĂŢI mână din Geoagiu şi jur arangează în 28 pământ, ear' capra fuge în pădure cu şerpar
cu tot. In şerpar erau 180 coroane.
-
Febr. n. 1903 o producţiune teat ral ă d e
cl am a or i că m p r e u n a ă c u dans, în *
t
t
î
P. 0. Sa I. Pap, nou alesul episcop al sala şcoalei de stat reg. ung. de agricultură Cel mai mare pod din lume. Ameri
Aradului, a fost primit Joi în audienţă şi de săcuiască «Contele Kun-Kocsârd* fondaţiunea canii au proiectat şă construiască un pod
primul ministru Szell. Reuniunei culturale maghiare transilvane. Veni de drum de fer, ca să unească două insule.
Părerea generală este, că nou alesul, tul curat este destinat pentru şcoala gr.-or. rom. Podul va fi peste un chilometru şi jumătate
după-ce va fi confirmat de Sinodul episco- din Geoagiu, şi pentru statua contelui Kun-Ko de lung şi va fi construit de oţel. Pentru
pesc, va fi recomandat, în scurtă vreme, csârd. construirea lui va fi necisitate de 30.000.000
*
spre întărire. kg. de oţel şi podul va costa 10,000.000
* 0 familie întreagă ucisă. In comuna
dolari.
f David Terfaloga, protopresbiterul gr.-or. Tomeşti (nu departe de Dobriţin) a fost *
rom. din Verşeţ a încetat din vieaţă. Răpo ucis deunăzi de nişte tâlhari ţăranul român Notariat nou în comitatul Hunedoarei.
satul făcea parte din generaţia mai tînără, şi George Strandician dimpreună cu întreagă Vicecomitele comitatului Hunedoara a îm
a fost un bărbat laborios şi conştient de familia sa. Ucigaşii sunt 2 ţărani din comună părţit în două cercul notarial fost până acum
chemarea sa. — Dumnezeu să-’l odihnească cu numele Blajovan şi Popescu. al Vulcanului, având unul sediul în Lupeni,
In pace. * cu comunele Lupeni, Bărbâţenii-de-sus, Hu-
*
Exposiţie industrială in Sibiiu. >Her- biţa-Uricani şi Câmpul lui Neag, ear’ celalalt
Deschiderea sesiunii generale a Aca mannstădter Bflrger u. Gewerbeverein* va sediul în Vul can, cu comunele Vulcan,
demiei Române. Conform disposiţiunii sta aranja pe la mijlocul lui August până la mij Coroeşti şi Păroşeni.
tutelor Academiei Române, sesiunea gene locul lui Septemvrie 1903 o exposiţie locală #
rală din 1903 se va începe în ziua de Marţi industrială. Cei-ce doresc să participe cu 0 influenţă miraculoasă se poate ajunge
4/17 Martie a. c. lucrări la aceasta exposiţie, să se adreseze prin crucea vindecătoare electro-magnetică
*
d-lui Martin Schuster, vice presidiul, reu R.B. Nr. 8696 şi neîntrecută în resultate
Moştenitorul Germaniei în România. Zia
niunii, Strada Turnului, 29, I. este aceea, care a inventat-o dl Mflller Al-
rele germâne dau ca sigură ştirea, că A. S.
* bert (Budapesta Vadâsz ut Nr. 42/G). Zilnic
R. principele moştenitor al Germaniei tre
când spre Constantinopol, va visita pe la Congresul eleno-latin. In luna Aprilie sosesc scrisori de mulţumită şi într’adevăr
anul viitor se va ţinea la Roma congresul sunt înduioşătoare urările vindecaţilor. Astfel
finea lunei viitoare Curtea regală română.
* eleno-latin. Comitetul eleno-latin a fost de- d. e. dl Steinhardt Iacob (Kula) a trimis urmă-
curând la ministrul de Instrucţie italian, de toareaepistolă: »St. d-le MOllerl Am onoarea
»Reuniunea sodalilor români din Sibiiu*
aranjază Sâmbătă în 28 Februarie st, n. Gubernatis, marele filoromân, care a primit a vă aduce la cunoştinţă, că de la folosirea
comitetul şi l-a asigurat că va sprijini acest crucei electro-magnetice R.B. Nr. 8696 ce
c o n c e r t î m p r e u n a t c u t e a t r u ş i
congres. La congres au aderat deja 300 de am comandat înainte cu patru săptămâni sunt
j o c, în sala delaGesellschaftshaus.
* personalităţi din România, Italia, Grecia şi pe deplin vindecat de durerile reumatice,
•Consumul*, societate comercială în Francia. care m’au chinuit 15 ani şi nu pot îndestul
Blaj, şi-a ţinut Sâmbăta trecută a Xl-a adu * recomanda invenţiunea D-Tale amicilor meL
Bancnotele de 10 florini numai până la
nare generală. In raportul direcţiunei se arată, Primiţi din parte-mi mulţumirile cele mai
28 Februarie st. n. mai au valoare. După
că şi anul acesta bilanţul se încheie Cu un profunde, să vă dee bunul D-zeu mulţi ani
28 Februarie nu se mai pot face cu ele
deficit de aproape 4000 cor. respective de fericiţi pentru sîrguinţa şi activitatea D-voastră.
plată nici chiar la casele de stat. Banca
13 mii cu cel din anul trecut «Unirea* spune, Invenţiunea D-voastră nu merită numai 6
austro-ungară însă (şi filialele acesteia) la ru-
că era o formală bandă, care de ani făcea în coroane, ci mii. Cu deplină stimă: Steinhardt
gare în scris le mai schimbă până la 31
prăvălie cele mai mari malversaţiuni, aducând Iacob.
institutul în încurcături. Martie st. n. De atunci încolo apoi, cei cari
* nu şi le-au schimbat în valută de coroane, Târgurile din Ungaria, Transihania şi Bănat.
Fundaţiune de 3Va milioane. Inginerul pot să le arunce în foc, căci nu mai dă
Ignatie Wechselman, care a murit Marţi în nimenea nimic pe ele. Dela 9—14 Martie n. 1903.
etate de 74 ani la Budapesta, a lăsat o fun *
Preot român în Canada. In urma ce L u n i 9. Cincul-mare.
daţiune de 3x/a milioane coroane spre sco
rerilor multor colonişti români, de lege gr.-or.,
puri de binefacere şi anume 2 milioane pen M ercuri 11. Goroslăul-mare. Hadad. Olafaleul-mare.
aşezaţi în colonia Regina din Canada (Ame j o i 12. Harastcherec. Cluj. Almacherec. Chiriş.
tru un orfelinat pe seama învăţătorilor şi 1 Sajo-S.-Paul. Sepşi-S.-Georgiu.
rica) de a li-se trimite un pastor sufletesc,
milion 400000 coroane pentru înfiinţarea
I. P. S. Sa Metropolitul Partenie al Moldo Sâmbătă 14. Orăştie.
unui institut pentru orbi.
vei şi Sucevei a designat pe părintele E u
*
Toatâ lumea ştie, că sămânţa de napi g e n i e U n g u r e a n din Iaşi de a merge în Călindarnl vechin şi nou al septemânei.
de vite a Iui Mauthner dă recolta cea mai Canada. Părintele U n g u r e a n va pleca Dumineca Lăsatului de brânză, gl. 4, sft. 7.
bună, că sămânţa de legumă a lui Mauthner în curând la Canada.
♦ U im i. 16 Mucen. Pamfiliu 1 Mart. Albin*
e cea mai bună şi că sămânţa de flori a lui Luni 17 M. M. Teodor Tir. 2 Simpliţiu
0 Căprioară hoaţă. Zilele acestea Pavel
Mauthner dă cele mai frumoase flori. Cu un Marţi 18 Măr. Leon Papa 3 Cunegunda
Todea din Agoştin mergea din Micluşa spre
cuvânt: Sămânţele lui Mauthner sunt cele Mere. 19 Apost. Archip 4 Casimir
casă. Pe Oltul îngheţat Todea zăreşte o că
mai bune, dau recolta cea mai abundentă şi Joi 20 P. Leon Episcop 5 Frideric
prioară, care se tot încerca să meargă mai Vin. 21 Pâr. Timoteiu 6 Victor
sunt uimitor de ieftine.
* departe şi nu putea, căci ghiaţa era din cale Sâmb. 22 Afl. moş. SS. din Eg. 7 Toma Ap^
Veneţia fără apă. De câte-va zile la afară lucie. Biata căprioară tot mereu cădea.
Veneţia se petrece un fenomen necunoscut Pavel văzând căprioara şi-a zis : uite ce vânat Preţul făinei din 25 Februarie n. 1903-
până acum. In momentul refluxului, care ieftin şi s’a dus să prindă căprioara. Ca să Per 50 klgr.
are loc seara, apele scad aşa de mult, încât fie mai uşor şi-a descins şerparul şi l-a încins 0 1 2 3 4 5
vasele nu mai pot să navigheze. Se aşteaptă pe lângă gâtul căprioarei. După-ce a scos’o 12-50 12-20 11-80 11-50 11'20 10‘60
pe a doua zi fluxul, pentru-ca navigaţia să la mal, căprioara simţind pământ sub picioa 6 7 7i/* 8 Tărâţe
se poată face. rele ei, s’a încercat să scape. Todea nu o 10-20 9-30 8-50 5 05 4-05
* . lăsa. Luptându-se aşa unul cu altul, căprioara
