Page 2 - Bunul_Econom_1903_09
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 9
zice proverbul prea adevărat că: pre ca vai de el, arâre-ori va ajunge să vară, procurarea unei seminţe bune şi
cum vei sămăna aşa vei recolta. Să devină o vită frumoasă. Ori cum ar fi grija pentru vitele noastre. Să fim cu
mânţa înainte de toate trebue să fie mamele, care alăptează, trebue să aibă luare aminte şi să folosim timpul şi
proaspătă, adecă din anul precedent, mâncare îndeajuns, ca să poată pro repaosul de iarnă într’un mod vrednic
altcum o mare parte din ea nu mai duce laptele trebuincios hranei fătului de un agricultor harnic şi prevâzetor.
încolţeşte; apoi să fie mare în bob şi pe de-o parte, ear’ pe de altă parte
grea. Numai din astfel de seminţe ne ca prin acest lapte să ne servească şi
putem aştepta la plante viguroase, care ca un isvor de câştig însemnat din DIN LUME
la rîndul lor vor produce alte seminţe, creşterea vitelor.
multe şi frumoase. Mai trebue să îngri Tot acum este timpul, dacă nu Episcopul gr.oat. din Ora-
jim ca sămânţa să fie curată de seminţe ne-am îngrijit deja de mai nainte, să dea-mare. »Unirea« este informată
străine şi mai ales de seminţe de bu- ne gândim a asigura vitele noastre de din isvor autorisat, că în curând
rueni. Acestea mai ales, dacă vin în- nutreţul trebuincios în cursul verii şi va fi numit la acest scaun vacant
tr’un pământ bine pregătit şi gras, a chibzui de pe acuma pentru cel dş P. S. Sa Dr. Demetriu Radu, ac
cresc mai repede ca plantele noastre iarnă, Vitele de muncă le ţinem peste tualul episcop al Lugojului.
cultivate şi nu e deci mirare, că le vară şi toamnă, ca să zicem aşa, mai
întrec, le îneacă, aşa că toamna pu mult în jurul casei, ca să le avem la înţelegerea intre Austro-Un-
tem zice că recoltăm burueni, ear’ nu îndemână. Sunt însă cele de prăsilă şi garia şi Italia. Ziarul din Geneva
ce am dorit să avem. Unde mai pu cele tinere, pentru care trebue să ne »Caffaro« e informat, că în cercurile
nem şi împrejurarea, că buruenile sacă îngrijim de păşunea necesară, căci a parlamentare italiene se menţine ştirea,
de geaba pământul de o mare canti le hrăni la grajd ne-ar veni prea scump că guvernul italian a dat mână liberă
tate de materii nutritoare şi umezeală, Austro-Ungariei în Balcani, ear’ în schimb
Vara mai ţii vitele de multe-ori
de care s’ar fi folosit plantele noastre Italia să capete Triento, mai departe
şi »unde dă D-zeu«, după zicala Ro
cultivate. La sămânţă nici-odată să nu s’a învoit la ocuparea Tripolisului.
mânului, înse pentru iarnă în tot caşul
fim cruţători în cheltuiala, ce am avea
trebue să ne strîngem la timpul seu
la procurarea ei. O semânţă recunos
nutreţul trebuitor. Fânaţele noastre na Albanezii se pregăteso de
cut de bună, nici-odată nu este prea turale, de regulă ne dau recolte foarte resooală. Posturile dela graniţă ridică
scumpă.
nesiguie şi în asămenare cu cele arti şanţuri şi tae căi de-alungul hotarelor
Bine înţeles, că sămânţa poate fi ficiale (mâestrite) şi foarte mici. De muntenegrene. Edhen paşa merge în
cât de bună şi totuşi nu ne va putea aceea să nu pregetăm a ne sămăna o vilaietul Cossovo în fruntea a şese ba
da resultatele dorite, dacă nu este se-
suprafaţă îndestulitoare cu trifoi, mă- talioane. Mobilisările continuă. Unele
mănată la timp şi în bune condiţiuni.
zeriche şi alte plante de nutreţ, dela batalioane din reservâ se opun chemă
Să fim deci luători aminte si în această care avem totdeauna un folos duplu. rii sub arme. Anarchia e deplină. O
\*
privinţă. Intâiu rocoltăm o cantitate mai mare bandă albaneză a pătruns în închisoarea
O bună gospodărie nu poate exista de nutreţ bun şi apoi cele mai multe din Katcharik şi a liberat 70 de robi
fără vite bune. Acum primăvara este din ele ne şi îmbunătăţeşte pământul, albanezi. Bandele bulgare lucrează cu
timpul fătatului a majorităţii animalelor ele ni-’l îngraşe. bărbăţie. Oamenii lor au săvârşit omo
noastre domestice. Vacile şi epele de a Aceste trei momente, de o mare ruri politice în Velles şi Srumiţa.
făta trebue să fie pregătite prin nutrire însemnătate, am voit să le atingem în
îmbelşugată, a produce feţi bine des- munca de primăvară a agricultorului Ciocnire între Bdig&ri şi
voltaţi. Dintr’un viţel, mânz, sau miel, şi anume: prepararea îngrijită a pă Tarei. Intre satele Obosnica şi Prezova
care vede lumina zilei slab, pipernicit, mântului pentru sâmănăturile de piimă- au fost lupte sângeroase între bande
domnitoare veche şi puternică cum este a
F O I T A Femeea îndărătnică.
nbastră poate avea.
Una din părţile acestui palat, care atrage — Acum un an mi-te plângeai de femeea ta.
Poarta dela HOfburg-ul din Yiena. cu deosebire vederea visitatorului este mă — Da... Acum un an.
reaţa poartă dinspre piaţă Mihael (Michaeler — Acum nu te mai plângi?
Platz), a cărei vedere o dăm în ilustraţiunea
Palatul care serveşte ca locuinţă îm — Nu, dragă.
din Nr. present. Ea este provezută cu o
păratului şi Regelui nostru în Viena este -— De ce 1
mare cupolă (boltitură) ear între întrări e
cunoscut sub numele de Hofburg sau şi • — Am găsit un mijloc...
împodobită cu patru grupe colosale ale zSu-
numai Burg (castel). El constă dintr’un com — S'a schimbat?
lui Hercule, sculplate în peatră nisipoasă de
plex de clădiri ridicate în diferite epoci ale — Da de unde!
cătră renumitul sculptor Mathielly. Aci îna
timpului şi în diferit stil. Cea mai veche — Păi atunci ?
parte a Burgului este aşa numită »Curtea intea porţii este proectată o rotundă (piaţă — Să vezi. Am găsit un mijloc...
rotundă), care încă nu este terminată. To
elveţiană* zidită în secolul XIII. De atuncea — Ce mijloc?
tuşi visitatorii Vieni vor putea remarca aci,
încoace i-s’a tot adougat alte clădiri, care — Ingenios! Ai să te miri...
în dreapta şi în stânga acestei porţi doufi
de care mai măreţe şi a căror strălucire o —• Spune-mi-’l şi mie.
flntîni ţîşnitoare, care fac parte din ociectele
putem însă aprecia mai mult în interiorul — Nevasta mea, Constanţa, fie din
de îmfrumseţare ale rotundei despre care
decât exteriorul lor. Aceste clădiri întrelăsate ereditate, fie din pricina educaţiei dobândite
am amintit.
de curţi şi grădini împodobite cu diferite în pension, are un obiceiu urît : să facă tot
. statue păstrează comori, ce numai o casă deauna contrarul de ceea-ce vreau eu.
