Page 3 - Bunul_Econom_1903_09
P. 3
Nr. 9 BUNUL ECONOM Pag. 3
bulgare şi trupe turceşti. Turcii au bă — Trimite-i în cancelarie la scriitor,
îndată vin şi eu. Concurs literar.
tut pe Bulgari. Dintre Turci au căzut
— îndată.
un ofiţer şi 7 soldaţi.
Pretorul le-a urmat în curend şi zicând Ministerul român de agricultură, indus
cătră scriitor să iee la protocol întrebările trie, comerciu şi domenii, escrie următorul
Mare grevă In Olanda. Svo- şi fasiunile despre orele de închidere a cârcî- concurs:
nuri îngrozitoare circulă prin Olanda. melor, zice: Se aduce la cunoştinţă generală, că ur
— D-Voastră sunteţi cârcîmar?
Este vorba de o mişcare a lucrătorilor, mând a se edita o scriere de compenâii pen
— Da! dar’ ne merge râu, căci... tru instrucţiunea lucrătorilor agricoli, anga
care va fi mai teribilă decât toate miş
— Destul, întrerupe pretorul. Ştii jaţi la ferme pepiniere, ministrul publică
cările de până acum. Toate telegramele
D-Ta când e ora de închidere ? concurs pentru cele mai bune lucrări în ra
şi scrisorile şefilor socialişti sunt con- — Aşa s’a vestit cu toba, că dela Sf- murile agricole, în condiţiunile următoare:
fişcate. Guvernul a dat ordin, ca la cel George până la Sân-Mihaiu la 10 şi dela Lucrările se vor întocmi urmând în li-
mai mic semnal de răscoală trupele să Sân-Mihaiu până la Sf. George la 9 ore. niamente generale programele analitice pu
facă uz de arme. Aproape 20,000 de sol — Aşa e junilor? întreabă pretorul blicate în Monitorul Oficial Nr. 162 din 23
pe cei trei tineri. Octomvrie 1902. Lucrările trebuesc făcute în
daţi, câţi au fost recrutaţi în ultimii
— Aşa e, şi noi ştim aceasta termini cât se poate de poporali, potrivit cu
trei ani, au fost puşi în mişcare. In
— Atunci ce înseamnă »oră de în priceperea absolvenţilor cursului primar. Pri
Amsterdam sosesc trupe mereu. Podu chidere?» mirea lucrărilor manuscrise pentru acest con
rile şi staţiile căilor ferate sunt păzite — Aceea, că peste acel timp nu mai curs se închide la 1 Martie v. 1903. Lucră
de soldaţi. S’au făcut chiar întăriri. este iertat să stai în cârcîmă, care trebue rile manuscrise vor trebui să fie presentate
închisă. ministrului, direcţiunea Agriculturei, în plic
— Apoi vedeţi, zise solgăbirăul, pe
Societate rusească de.navi închis, cu un motto pentru fie-care în parte.
D-Voastră tot v’au pîrît gendarmii că Du
gaţie. Guvernul rus a înfiinţat o admi Pe plic se va indica pentru-ce ramură
minecă a-ţi stat până după miezul nopţii,
nistraţie centrală specială separată de e presentat manuscrisul în concurs. In plic
ministrul de finanţe, pentru navigaţia cu toate-că v’a provocat să mergeţi acasă separat cu acelaşi motto se va indica pe o
şi pe cârcîmar să închidă.
pe Dunăre şi Marea-Neagră. Actuala coală de hârtie numele, pronumele şi adresa
— Aşa e, zise cârcîmarlu, dar’ aşa
societate »Gagarin«, care se află în li autorului. Premiile ce acoardă ministerul pen
de bine îşi petreceau aceşti tineri, încât tru lucrările acestea sunt:
chidare, se va desfiinţa, şi tot materia
n'am îndrăsnit să-’i scot afară şi numai
lul va trece la noua administraţie. I. II.
atunci scăpară de cătănie. Pentru agricultură................. 300 şi 200 lei
— Bine, zise pretorul o să port soco Pentru creşterea, înmulţirea, în
Macedonenii viotorioşi. In
teală de această împrejurare şi fiindcă nici grijirea vitelor şi lăptăria . . 250 şi 150 »
lupta de lângă satul Vladimirov, ban
unul nu a-ţi fost încă pedepsiţi, vă pedep Pentru creşterea vermilor de ,
dele lui Sarafoff au secerat victoria. mătasă şi extragerea mătasei 200 şi 100 »
sesc pe fiecare numai la plata a câte 10 fi.,
Turcii au fost siliţi să se retragă, Pentru creşterea albinelor şi ex
ear’ pe cârcîmar la 30 fl., cari aveţi să-i
plătiţi în timp de 15 zile, la cas contrar, tragerea m ierei..................... 200 şi 100 »
primiţi câte o zi închisoare. Pentru cultura v iiei................. 250 şi 150 »
InYeţături din păţaniile altora. Pentru fabricaţiunea şi conser
Pentru-că:
varea v in u lu i..................... 250 şi 150 »
»Ospătarii şi cârcîmarii, cari în cârcî-
Sfîrşitul petrecerii. mele sau ospgtăriile lor primesc oaspeţi si Pentru cultura arborilor rodi
tori . . . . . . . . . . . 200 şi 100 »
— Ce ai, Ioane, întrebă pretorul pe după ora de închidere şi cari nu se supun Pentru cultura zarzavaturilor
servitorul, care tocmai întră, punend de-o la provocările agenţilor administrativi, pre (legumelor) şi a florilor . . 250 şi 100 »
parte ordinaţiunile la care cetea întins pe cum şi aceia cari înaintea acestora ascund Pentru aritmetica agricolă . . 250 şi 100 >
divan. oaspeţii, se pedepsesc cu 50 fl., ear’ dacă Ministerul acoardă pe lângă un premiu
— Au sosit, rog. aceasta se repet după un timp mai scurt şi un număr de două sute broşuri.
— Cine ? de doi ani, până la 200 fl.* (Art. de lege Lucrările premiate rămân proprietatea
— Cârcîmarul pe cari l’aţi citat pe as XL. (40) §. 74 din anul 1879).
ministerului.
tăzi si trei tineri.
i
— Serios? până pe la trei noaptea, să asculţi prostii, să ca prin minune, numai ca să mă contrazică :
— Da. De pildă eu vreau să es cu ea căşti, să joci cărţi.... •Al da, ai pofti să-’i faci curte! Să petreci!
la preumblare... — Da. E greu ! Afară plouă, ninge. Timp imposibil!
Altă dată ! Să mai pun corsetul acum, după
— Bun. — Eu cetesc invitaţia şi iau imediat
masă !* Eu stăruesc: »Aidi, dragă, fă-’mi
— Ea se bolnăveşte la moment de măsuri.
ceva: migrenă, măsea, reumatism, junghiu, — Ce măsuri? plăcerea!* Ea se încăpăţinează şi mai rău.
mai ştiu eu ce... Vreau să mănânc într’o zi — Să vezi. Mă fac că nu ştiu nimic şi Şi când văd că se desbracă ca să se culce,
curcan cu caise, de pildă. Imediat îmi spune încep să laud casa prietenei în chestie. O atunci răsuflu.
că nu poate suferi caisele sau că curcanii laud şi pe prietena că e frumoasă, că e aşa, — Ai reuşit!
sunt scumpi. Aşa cu toate lucrurile. că e pe dincolo. Constanţa, nevasta mea, — Am reuşit I Atunci zic: brava me
— Ce spui? deja începe să strîmbe din nas şi să zică: todă 1 Plec Ia oraş pe unde am gust să mă
— Am suîerit mult din causa asta... Dar... »Unde vezi d-ta atâta frumseţe? Mă mir !« duc şi scap de chinurile sindrofiei de ma
hala. Iţi place?
— Dar? — Bun.
Mai e vorbă.
— Am găsit remediul. Şi ce remediul — Pe urmă exprim dorinţa d’a merge — Am găsit ca Pasteur mijlocul d’a
Să ţi-1 spun. Poate te însori şi iei o nevastă la seratele zisei prietene.
mă feri d’o boală, d’o suferinţă.
tot ca a mea. — Ah! Ah I
D . T eleo r.
Ii trimite de pildă o prietenă invitaţie — Atunci nevasta mea, care pân’aci
la o serată plicticoasă, unde trebue să stai era hotărîtă să meargă la serată, se schimbă