Page 4 - Bunul_Econom_1903_09
P. 4
Pag- 4. BUNUL E CO N OM Nr. 9
într’o coloare cam roşieticâ-gălbue. Când cosim cu coasa,
putem aştepta cu recoltatul până ce tecile mai de jos în
R a p i ţ a . cep a căpăta o coloare brună şi când coloarea câmpului
cu rapiţâ este deja galbenă.
Când ne folosim de secere, rapiţa poate fi şi mai
(Brassica napus oleifera). coaptă şi când dispunem de lucrători îndeajuns, vom se
cera numai des-de-dimineaţă sau noaptea, când tecile sunt
moi şi semenţa nu se scutură în cantităţi aşa de mari ca
(Urmare şi fine).
(Reproducerea interaisă). în cursul zilei. Dacă timpul este sigur, lăsăm rapiţa în
■. ■ -ie'.. .
Prepararea pământului. pale (poloage, brazde) pentru-ca să se mai coacă; în cas
contrar o ridicăm în căpiţe sau, ceea-ce este mai bine o
O deosebită îngrijire vom da preparării pământului aşezăm în cilindre, în care plantele sunt aşezate astfel,
pentru rapiţâ. Cu cât vom ara mai des şi mai adânc, cu încât vîrfurile lor stau la mijloc. Icî-colea mai este obi
atât va prospera mai bine. O gunoire proaspătă cu băle ceiul a lega rapiţa în snopi, care apoi se clădesc în clăi
gar o sufere, ba încă ajută foarte mult la desvoltarea ei.
sau jumătăţi sau cilindre. Rapiţa bine coaptă se cară de
aci la arie. încărcatul trebue să se facă cu multă îngrijire,
Sămănatul.
căci altcum se poate perde prin scuturare chiar şi jumă
In cele mai multe regiuni rapiţa de toamnă se samănă tate din sămânţă. Totdeauna vom aşterne între cară şi
în primele zile ale lunei August; în ţinuturi reci însă şi între căpiţe câte un ţol pe care cad sămânţele scuturate.
mai de vreme. Unde toamnele sunt lungi şi. frumoase, se Căratul însuşi se va face pe cât se poate pe timp răcoros
poâte sâmăna încă şi în Septemvrie. si înainte de a se usca rouă.
>
Sămânţa va fi cât se poate de mare în bob. Sămă Treeratul se face foarte uşc^r. Mai adese-ori se treeră
natul se face pe arătura deja grăpată şi se introduce în cu vitele şi cu batosa (maşina de treerat), mai rar cu îm-
pământ, dacă a fost sămănată prin împrăştiere, tot cu blăcii. Seminţele încă necurăţite se întind într’un strat cât
grapa. Mai favorabil este a se sămăna cu maşina în rîn- se poate de subţire, până când se usucă bine; apoi se
duri dela 40 până la 50 ctm. îndepărtare şi într’un păment curăţă de pleavă şi de seminţe străine şi numai atunci se
mai rău chiar şi la 30 ctm. Cantitatea de sămânţă este pot ridica în straturi mai groase.
5— 10 litri pe juger, sămănată fiind cu maşina în rînduri, Faţă cu grânele, cultura rapiţei este mult mai nesi
şi 10— 20 litri prin împrăştiere. gură. Pe când la cerealele noastre observăm că în zece
Cultivătorii mici obicinuesc a transplanta rapiţa pe ani se iveşte câte o singură recoltă rea, la rapiţă să în
tâmplă aceasta, în tot acest restimp, de două-ori şi chiar
câmp. Iti cultura mare aceasta devine imposibil. Rapiţa de
primăvară să samănă cât se poate de timpuriu, adecă pe de trei-ori.
Ca recoltă mijlocie avem pe un jugăr 7— 10 hecţl.
la finele lui Martie şi începutul lui Aprilie. Cantitatea de
sămânţă va fi ceva mai mare ca a celui de toamnă. â 65—68 klgr. Ea se poate ridica însă şi până la 15
hctl. pe juger. Rapiţa de primăvară ne dă 5— 10 hctl.
Lucrările de întreţinere. pe juger.
Recolta paelor, care se poate folosi ca nutreţ şi aş
Gerurile timpurii şi seceta înainte de a da iarna,
ternut vitelor, se urcă pe jugăr la rapiţa de toamnă la
poate nimici recolta întreagă. Umezeală prea mare şi
1 6 —4 tone (1 to n ă = 1000 klgr.) dintre care Vs aproxi
continuă face ca rădăcinile să putrezească. Când rapiţa
mativ vine pe teci. Rapiţa de primăvară produce pe ju
a răsărit prea des, mai ales când este sămănată cu mâna,
ger 0 7— 1 3 tone de pae.
se va rări cu grapa încă înainte de iarnă.
Nici o plantă nu are să sufere de atâtea insecte ca
rapiţa şi cu deosebire rapiţa de primăvară. Efectul distrugă
tor al lor se va resimţi cu atât mai mult, cu cât se cultivă L i n t e a .
mai puţină rapiţă în aceeaşi regiune. Mijloace în contra lor
puţine se cunosc şi şi acestea s’au dovedit neîndestulitoare. Cultura lintei este mai puţin răspândită decât a ma-
Dacă din una sau altă causă a perit rapiţa şi mai zerei şi fasolei, din causa nesiguranţei recoltelor. Avem şi
este timp până a da în iarnă, vom sămăna de-a doua-oară o varietate de toamnă, care la noi însă nu reuşeşte. Ea
cere un păment mijlociu sau şi nesipos, bogat în calcar
tot cu rapiţă sau, dacă permite planta următoare, vom
(var). Afară de aceasta locul trebue să fie bine curăţit de
sămăna locul cu vre-o cereală de toamnă; în cas contrar
burueni. Să samănă în rînduri pentru a se putea prăşi,
pentru a folosi locul îl vom cultiva primăvara următoare sau şi în amestec cu orzul în proporţiune: y s orz şi a/3
cu rapiţă de primăvară sau cu o altă plantă potrivită linte. La recoltă se poate separa apoi prin vânturat lintea
plantei ce are să urmeze. de orz. Sămănăm în rînduri 0 8 hctl. pe jugăr; prin îm
prăştiere mai mult. Vom începe recolta când păstăile cele
Recolta. de jos încep a dobândi o coloare brună, cu toate-că co
toarele, şi foile sunt încă verzi. In termin mediu recoltăm
Când se apropie recolta trebue să fim foarte băgă de pe un juger 8 hctl. â 80 klgr, ear’ pae 0 4—0'6 tone
tori de samă, ca să nimerim momentul potrivit pentru de pe juger. Ce priveşte lucrările de cultură la linte, ele
tăerea rapiţei. Mai repede recoltăm rapiţa când ne folosim sunt identice (asemenea) cu ale mazerei.
de maşinile de cosit şi anume atunci, când câmpul trece
OT"» Primitorii „Bunului Econom“, cari nu doreSC a-’l abona pe viitor, sunt
