Page 2 - Bunul_Econom_1903_10
P. 2
Pag- 2 B U N U L E C O N O M _____________________ _______________ Nr. 10
înţelege, că împărţirea acestor avansuri Cel-ce n’a primit sâjpânţă de trifoiu Mulţimea a spart apoi ferestrele
să se facă cu multă băgare de seamă.. cu preţ redus, capătă în mod gratuit câte 7 caselor unde nu erau arborate drapele,
respective 3 altoi.
După secere, tovarăşii ear’ se pun acelea ale palatului archiducesei Clo-
Prunii, ce erau să fie primiţi din pepi
p e sfat. înseamnă câte bucate de vân tilda, ale palatului Bursei şi ale clubu
niera dela Turda, degerând astă iarnă, se
zare are fiecare şi câte au toţi laolaltă. vor trimite mai târziu dela pepiniera din lui liberal. Latinovich, membru în Casa
Să vorbesc asupra preţului ce l’ar pu Făgăraş. Magnaţilor, a fost rănit. La Casina Na
tea ajunge şi apoi caută cumpărători Sămânţa de trifoiu se împarte deja. ţională arătându-se pe balcon conţii
cinstiţi. Cei interesaţi sunt rugaţi a grăbi cu ridica Andrâssy Gyula şi Tivadar au fost lo
rea cantităţilor, care au cerut.
Până ar ajunge lucrul la vânzare, viţi cu petri. A fost atacat şi un tram-
n tovărăşia ar da avansuri din creditul vaiu electric şi spart total. Mulţi au
.-pomun/ După vânzarea în mare, care DIN ^LUME fost răniţi. Poliţia a arestat 60 persoane.
*■ Sj% i6ătă întâmplarea e mai cu folos,
s*ar _ plă-î creditul ridicat şi banii ră Din dietă. In şedinţa de Vineri Situaţia în Macedonia. Poartă
maşi s’rtt împărţi între tovarăşi, după după-ce .Bartal, Râkovszky şi Baross a luat în primire proiectul de reforme
măsura bucatelor avute. In toată bună vorbesc despre abusurile sâvîrşite la presentat de Austro-Ungaria şi Rusia
vreme# apoi plugarii noştri ar trebui alegerile din trecut, ia cuvântul Gabâny şi totuşi se pregăteşte de râsboiu. Din
Constantinopol s’a ordonat mobilisarea
să fie în curat cu preţurile din ţara contra proiectului militar. Vorbeşte des
a douâ corpuri de armată. La graniţă
i întreagă a bucatelor şi a productelor. pre Fejervâry şi numeşte steagul negru-
Între Mustafa-Paşa şi Adrianopol e foarte
In Dumineci în loc să stea prin galbin o „zdreanţă". Cere îndepărtarea viuă mişcare militară. In lungul graniţei
cârcime şi la cărţi, adune-se plugarii tuturor emblemelor şi colorilor „streine“ bulgare se lucră cu zor la întărirea for
din armată şi înlocuirea lor cu cele ma turilor şi la repararea drumurilor. Con
noştri şi cetească gazete şi cărţi eco
nomice folositoare şi în chipul acesta ghiare. Horvath vorbeşte în acelaşi sens. form planului strategic, în cas de râs
boiu ar avea să opereze în valea Ma-
fac un pas înainte să scape de spe
Demonstraţianile contra pro riţei şi Tundjei, între Mustafa-Paşa şi
cula neomenoasă şi de cămătăria pri Adrianopol o oaste de 120 000, şi să
iectelor militare. Peste 20.000 oa
mejdioasă. atace oastea bulgară dela graniţa Sud-
Vasile C. Osvadă. meni au luat parte Dumineca trecută Ostică. De sine înţeles, că în faţa aces
la demonstraţiunile contra proiectului tor pregătiri Bulgaria încă nu stă cu
de lege militar. Socialiştii s’au postat mânile în sîn. Probabil că în proximele
DELĂ REUNIUNILE NOASTRE
mai din vreme pe locul de întrunire zile va mobilisa doue corpuri de armată.
în atenţiunea m em brilor al kossuthiştilor, aşa că aceştia nici nu
R euni un ii econom ice din Orăştie“ . au putut să ţină aduuarea înaintea pa L u p tă în tre a lb a n e z i ş i m im *
latului Dietei, ci ^Batjocoriţi de socia te n e g rin i. In drumul dintre Berano
Domnii membri ai Reuniunii, cari s’au lişti, s’au dus pe. locul din faţa pala şi Belopolje a fost Mercuri o sângeroasă
înscris pentru pomi, sunt prin aceasta în-
tului justiţiei. ciocnire între o ceată de albanezi şi
cunoştinţaţi că: merii, perii, cireşii, persecii,
In contra proiectului de lege mi una de montenegrini, râmânând morţi
caisinii şi pădureţii au sosit dela pepiniera
litar au vorbit Hallo, Zichy şi Barabăs, pe câmpul de luptă trei montenegrini
din Geoagiu şi se pot lua în primire deja
deputaţi şi studentul universitar Hoff-
de astăzi Duminecă înainte, plătind 14 cru- şi un albanez.
ceri firul. mânn.
o mamă devotată, pentru a ocrotî şi a în
F O I T Ă destula pe mititeii ei. C a r m e n S ylva
9
Mulţi s’au încercat să reproducă aceste VÎRFUL CU DOR
sentimente prin scris, prin pictură etc. Nu
Grija m am ei. le-au succes însă pe deplin. Cel mult a pu
tut să prindă momente de devotamentul TETost-a odată la Sinaia o horă precum
(Vezi ilustraţia).
unei mame pentru â le fixa pe hârtie, pe n’a mai fost. Era o sârbâtoare mave şi că
pânză sau in peatră. lugării din Mănăstire împărţise pomană ciu-
Este un sentiment, care nu se poate Ilustraţiunea noastră represintă o ast bere întregi, şi toţi mâncase de se săturase.
•descrie, iubirea mamei cătră copii ei. Devo fel de scenă din viaţa unei adevărate mame Oamenii venise de departe: dela
tamentul, dragostea, cu care poartă grija de şi micii ei copii. Ea a fost dusă, poate la Izvor şi de la Poiana Ţapului, de la Co
ei o poate înţelege numai acela sau aceea, lucru, şi acuma caută a sătura pe toţi. Unul marnic şi de la Predeal, şi de peste munte.
care însuşi este părinte şi cu deosebire la pept ear’ alţi doi, care se întrec a sorbi Soarele strălucea şi încălzia toată valea, deşi
care este sau a fost mamă. Şi dragostea din lingura eu mâncare, ce li-se întinde; asvîrleau fetele basmalele de pe cap şi deşi
aceasta a plantat-o D-zeu nu numai în sufle întocmai ca puii de rândunică, când soseşte puneau flăcăii pălăriile acoperiţe cu flori pe
tele oamenilor dar’ chiar şi în animale. în mama lor la cuib cu mâncarea în cioc. ceafa. La joc tuturora le era toarte cald.
cepând dela fiarele sălbatice până la anima Femeile măritate^ şedea jur-împrejur pe
Grupa sculptată a produs un mare
lele cele mai domestice, toate îşi apără puii earbă verde, şi ţineau copilaşii la sîn. Mă-
efect asupra acelora, care au văzut-o. Ex- ramele lor iuciau de depărte albe şi gin
cu înverşunare contra atacurilor îndreptate
presiunea feţelor atât a mamei cât şi a co
asupra lor, şi nu pregetă nici o osteneală, gaşe ca nişte flori.
piilor, este atât de naturală, încât nu-’ţi vine
se expun chiar pericolului numai şi numai Ce joc Vesel! Ce tropăit! Ce stri
a crede, că eşti în faţa unei grupe neînsu găte ! Fetele par’că plutiau în aer. Picioa
se procure puilor mâncarea trebuincioasă.
fleţite, ci ai înaintea ta o mamă cu copii rele lor gingaşe, cari se zâriau sub vîlnicile
Cu atât mai mult observăm aceasta la fe-
ei în viaţă. cele înguste, par’că nici nu atingeau pămân-
meea noastră. Câte griji, câte nopţi nedur-
mite şi de multe-ori foame trebue să rabde, I tul. Iele lor erau bogat cusute. Ele strilu-
