Page 3 - Bunul_Econom_1903_10
P. 3

Nr.  10                                            BUNUL  ECONOM                                                     Pag.  3

             Noi  oonsuli  anstriaoi  şi  roşi       DE-ALE  BĂNCILOR                          200  cori;  casinei  române  din  loc  367  cor.
       In  Macedonia.  Văzând  că  Rusia  a                                                    81  fii.  şi  pentru  ofrande  deja  făcute  582  c.
                                                                                               09  fii,
        înfiinţat  un  consulat  la Mitrovitza,  Aus-
                                                        „A rd elea n a ,"  institui  de  credit  ţi  de   Tot  cu  ocasiunea  acestei  adunări  s’a
        tro-Ungaria  a  reuşit  să  obţie  şi  ea  în­  economii  în  Orăsţie.  Dumineca  trecută  în  8   reales  membrii  în  direcţiune  eşiţi  :  d-nii
        fiinţarea  unui  consulat  în  aceeaşi  loca­  ale  1.  c.  ’şi-a  ţinut  adunarea  generală  insti­  Dr.  St.  Erdâlyi,  ilie  Popovici  şi  Daniil  Da-
        litate.  De  asemenea  la  Vales  se  vor   tutul  «Ardeleana*  în  Orăştie,  a  XVlI-a dela   vid,  ear’  în  comitetul  de  supraveghere  pe
        înfiinţa  câte  un  consulat  rusesc  şi  aus­  întemeiarea  ei.  înfiinţată  cu  un  capital  mo­  un  nou  period  de  trei  ani  pe  d-nii:  Ioan
                                                   dest,  pusă  sub  o  conducere  înţeleaptă  în   Branga,  Dr.  R.  Dobo,  Procopiu  Herlea,  Ioan
        triac,  pentru-ca  să  poată  exercita  un
                                                   frunte  cu  dl  Dr.  Ioan  Mihu,  a  unor  bărbaţi   Moţa  şi  Constantin  Baicu.
        control  mai  de  aproape  asupra  apli­   desinteresaţi, şi-a  eluptat  o  posiţiune,  care  o   Atât  acţionarii  cât  şi  conducătorii  şi
        cării  de  reforme.  Consulii  austriaci  şi   pune  în  rândul ai  treilea  după primul  nostru   funcţionarii  institutului  «Ardeleana*  se  pot
        ruşi  din  Mitroviţa  sunt  însărcinaţi,  ca   institut  «Albina*.                     făli  de  resultatele  ce  a  dat  şi  în  anul  ex­
       împreună  cu  autorităţile  turceşti  să  li­    Acţionarii  întruniţi  la  adunarea  gene­  pirat,  dorind  că  acest  stîlp  a  populaţiunii
        niştească  populaţiuuea  albanesă,  de  a   rală  au  avut  o  deosebită satisfacţiune aflând   române  din  prejur  se  devie  şi  mai puternic.
        nu  face  răscoale  şi  agitaţiuni         din  raportul Direcţiunii  rodnica  activitate  ce
                                                   a  desvoltat  institutul  şi  în  anul  1902,  care   CALENDAR  ECONOMIC.
                                                   nu  priveşte  numai  persoanele  d-lor,  ci  mai
             Org&nis&rea  poliţiei  In  Ro­        cu  seamă  pe  împrumutători,  între  care  a-
        mânia.  Camera  a  votat  proiectul  de    mintim  scăderea  la  cambiile  comerciale  a      Ce  să facem,  în   M artie?
        lege  pentru  reorganisarea*  poliţiei  ge­  scomptului  în  mod  simţitor.  Toate  ramurile
        nerale  a  statului,  cu  65  voturi  din  82   activităţii  a  institutului  arată  faţă  de  anul   In  câmp.  Sămănăm  grâu  de primăvară,
                                                   precedent  un  spor  remarcabil,  şi  dovadă   apoi  orz,  ovăs,  mazăre,  măzăriche, luCernă şi
        votanţi.
                                                   despre  încrederea  de  care  se  bucură  la  pu­  trifoiu.  Grăpăm  lucerniştele şi  trifoiştele pre­
                                                   blicul  nostru  este  împrejurarea,  că  depune­
             Visita  Regelui  Saxoniei  In         rile  s’au  sporit în ultimul  an  cu  190.214 cor.   cum  şi  fânaţele  naturale.  Pregătim pămân­
        Viena  Se  anunţă,  că  în  Aprilie  a.  c.   53  fii.,  ajungând  cifra  de  cor.  2,198.120*62.   tul  pentru  sămănarea  cânepei  şi inului.
        Regele  Saxoniei  va  face  o  visită  Mai.   Institutul  dispune  de  un  capital  social  de   In  grădina  de pomi.  Grădina  de  pomi
                                                   500.000  coroane,  apoi  ca  fond  de  resevă   trebue  săpată  şi  curăţită.  Pomişorii  (pădu­
        Sale  Monarchului  în  Viena.  El  va  fi
                                                   186.700  coroane,  fond  special  de  reservă   reţii)  eşiţi  din sămânţă se resădesc  din  şcoala
        găzduit  ia  palatul  imperial  şi  primirea
                                                   131.095  c.  şi  ca  fond  de  pensiune  45.740 c.   de  săminţe  la  locul  unde  se  vor  altoi.  Re-
        lui  va  fi  solemnă.                      Din  compturile  presentate  mai  putem  con­
                                                   stata  că  Activele  sunt  3*718.637  cor.,  Pasi­  sădirea  pomilor,  smeurei,  strugureilor,  dacă
             Găletoria  Tarnloi  la  Roma.         vele  3.634.484 cor., ear  Profitul  curat  84.153   nu  s a  făcut,  nu  mai  trebue  amînată.  Pomii
                           9                       cor.  78  fii.  Din  acest  profit  curat  s a  Jdecis   cari până acum  nu  s’au  gunoit,  să  se  guno-
        Conform  notificării  date  din  Petersburg   a  se  plăti  acţionarilor  pe  lângă 5%   interese   iască.  Să  curăţă  crengile  şi  dacă  timpul  e
        curţii  italiene,  Ţarul Nicolae  II.  va  pleca   după  capitalul  social  şi  încă  5%   ca  di-   călduros  şi  sucul  în  pomi  a  început  se  cir­
                                                   videndă.  Nici  cu  aceasta  ocasiune  nu  a fost
        la  Roma  în  25  Aprilie.                 uitate  scopurile  filantropice  şi  sau  votat   cule  începem  şi  cu  altoirea.
                                                   cu  multă  însufleţire  suma  de  de  3.550  cor.,   In grădina  de  legumi.  Să  sapă  locul
             Regele  Eduard  In  Franeia.          care  sa  distribuit  astfel;  pentru  întreţinerea   pentru sămănatul  legumelor,  dacă  nu  e  prea
                                                   unui  universitar  la  masa, academică din  Cluj
        „Echo  de  Paris“  e  informat,  că  Regele                                            ud.  Punem  cartofi,  caralabe  (gulii),  salată,
                                                   200  cor.;  stipendiu  uniri  industriaş  lâ cursul
        va  merge  în  Francia  pe  la  sfîrşitul  lui   de  maşinist  200  co r.;  stipendiu  la  doi  ţă­  ridichi de lună, morcovi, pătrângei etc. Fragile
       Martie  sau  la  începutul  lui  Aprilie.  In   rani  la  şcoala  de  grădinărit  în  Turda  400   de  grădină  (căpşunele)  se  sapă.  Paturile
                                                   co r.;  stipendiu  unui  ţăran  la  scala  de  vin-   calde  trebue  adese-ori  şi cu îngrijire aerisate.
       Francia  va  fi  primit  da escadra  navală   ţeleri  din  Aiud  200  coi*. ;  pentru  fondul   In  viie.  Dacă  timpul  e  favorabil,  înce­
        de  Nord,  franceză.  Regele  va  avea  o   reun.  economicei  din  Orăştie  (cuota  VIII)   pem  la  ridicatul  viţelor.
       Întâlnire  cu  presidentul  Loubet,  sau  în   1000  cor.;  şcoalelor  gr.-or.  din  Balşa,  Bă-   In  stupină.  Fiind  timpul  plăcut,  albi­
                                                   căinţi  şi  Costeşti  câte  100  cor.;  bisericei
       Paris,  sau  în  jurul  Parisului.                                                     nele  es  pentru  curăţire.  îngrijim  de  nutre-
                                                   gr.-or.  din  Turdaş  100  cor.;  pentru  albu­
                                                   mul  de  ţăsături  a  Reun.  Agricole  din  Sibiiu  mânt  deajuns.

       ciau  de  colorile  cele  mai  vii  şi  de  aur,  ca şi   buzele  de  rose.  Părr.l  îi  era  negru  ca  pră­  —   «Ce  se-ţi  spun ?  Tu  nu  mă  iubeşti
       banii  dela  gât.  Hora  se'ntorcea  şi  se legăna   pastia,  din  care  fulgeră  un  şipot  de  apă,  şi   «de  loc  şi  cutând  ai  să  mă  uiţi»
       necontenit  Sn  cercuri  mai  mici  şi  mai  mari   cununa  de  păr  nu  se  vestejia,  ca  şi  cum   —   «Mai  bine-oi  muri,  decât  să  te  uit,
        la  cântecul  neobosit  al  lăutarilor,  cum  bate   acesta-i  ar  da  vieaţa  de  frăgezia.  Trupul  ei   «Ileano !>
       sângele  prin  vine,  cum  urmează  unele  după   era  aşa  de  subţire,  par’că  lai  fi  putut rumpe   —-  «Aceste  sunt  numai  vorbe,  şi  eu
                                                                                               «nu  le  dau  crezare».
       altele  valurile  apei.                     cu  mâna,  şi  cu  toate  aceste  se  vorbia  de
             Ceva  mai  departe  sta  un  cioban  fru­  puterea  ei.                                —   «Ce  se  fac,  ca  sc  mă  crezi?»
       mos,  răzimat  de  toiagul  s£u  cel  lung.  Ochii   Dar’ I  Frumoasă  era  Ileana I  Şi  Ionel,   Ileana  se  uită  cu  coada  ochiului  spre
                                                                                              flăcău  şi  ochii li  scâteieau.« Ceea-ce  nu  poţi 1»
       sei  negri  ca  murele,  se  uitau  spre  horă.  El   ciobanul  cel  tînăr,  necontenit  se uita Ia dînsa.
                                                                                              îi  răspunse  ea.
       era  subţirel  ca  un  brad.  Pletele  cele  creţe   In  sfîrşit  şi  el  se  apropiă  de  horă  şi  luă  pe
                                                                                                    —   «Eu  pot  tot*   zise  Ionel  încet,
       şi  negre  îi  cădeau  pe  umere  de  sub  căciula   Ileana  de  mână.  Fetele  se  uitară  la  ea  şi su­
       de  oaie  cea  albă.  Cămaşa  lui  era  cenuşiă.   riseră,  ear’  Ileana  roşi.  De  odată  cântecul   ca  şi  cum  nu  ar  mai  şti  ce  vorbeşte.
       Un  brîu  lat  de  pele  o  ţinea  împrejurul  şol­  lăutarilor  stătu,  sflrşind  cu  un  sunet  ascuţit:   —   «Nul  căci  fără  de  oile  tale  nu poţi
       dului  în  creţi  mari.  La picioare  purta  opinci.   flăcăii  învârtiră  pe  fete  pe  sub  braţ  jur  îm­  «trăi.  Dorul  lor  mai  greu  ’ţi  trece, decât do-
                                                                                              «rul  meu !«
       Ochii  lui  dădură  într’o  clipă  o  roată  peste   prejur  şi  Ionel  trase  cu  putere  în  jos  mâna
                                                                                                    —   «Fără  oile  mele!«  zise  Ionel  şi
       toată  hora.  îndată  ei  găsiră  ce  căutau,  şi-’şi   Ilenei.  Aceasta  zicea  mult.  Insă  Ileana  dădu
                                                                                              suspină.
       ţintiră  căutătura  lor  strălucitoare  pe  o  fată,   din  umere  şi  surise.
                                                                                                   —   «Vezi,  că  nu  poţi  fără  de  oile
       care  se  părea,  că  nici  nu-’-l  bagă  în  seamă.  «Ileano I*  zise  el  încet,  —    «Vezi  tu
                                                                                              «tale 1«  răspunse  Ileana  rîzând.  «Vezi,  că  nu
             Frumoasă  era  fate:  frumoasă  ca  cea   «colo  frunzele  cele  galbene  ale  fagului?  A
                                                                                              «poţi  face  singurul  lucru  ceţi  cer  —   să  ră-
       mai  frumoasă  floare.  Ba  mai  frumoasă  decât   «sosit  timpul:  trebue  să  mă  duc  la  vale  cu
                                                                                              «mâi  sus  la  munte  fără  de  oii  Vorbe  şi
       trandafirul  Buceciului  şi  mai  gingaşă  decât   «oile  mele,  în  câmpul  Bărăganului,  poate  şi
                                                                                              «numai  vorbe*  I
       floarea  Reginei.  Ochii  ei  aveau  două lumini:   «peste  Dunăre  —   în  Dobrogea,  şi  nu  te  voi
                                                                                                   —   «Şi  dacă  totuşi  ţi-aş  face  după
       una  ’n  negrul  din  mijlocul  ochilor,  alta  în   «mai  vedea  până’n  primăvară.  Zi-mi  un  cu-   •plac ?« zise Tonei,  schimbându-şi faţa  şi muş-
       cercul  cel  căpriu,  care  împrejură acest  negru.   «vânt  bun,  ca  se  nu-mi  tremure  inima, când
                                                                                              cându-şi  dinţii.              (Va  urma).
       Dinţii  ti  străluceau,  când  ea  îşi  deschidea  «voi  gândi,  că  te  uiţi  şi  lă  ceialalţi  flăcăi».
   1   2   3   4   5   6   7   8