Page 5 - Bunul_Econom_1903_10
P. 5
Nr. 10 BUNUL ECON OM Pag- 5
P e n t r u * E c o n o m i Medicul casei altora.
Sterilitatea taurilor. Veghierea peste noapte. Mesurile false (mincinoase).
De multe ori auzim plângeri,, câ vacile Nedurmirea peste noapte este foarte La poarta unui mare magazin de bu
împărechiate cu un anumit taur, rămân sterpe, vătămătoare sănătăţii, deşi în ziua de astăzi, cate s’au întâlnit doi cărăuşi, unul eşia, ear
o mare parte de oameni face din noapte z>.
deşi taurul este chiar bine hrănit şi puternic.
In tot caşul mulţi sunt siliţi la aceasta prin celalalt da să între.
Intr’adevăr caşul acesta se observă foarte
profesiunea lor. Toate aceste persoane au o — Nu întră, prietine, zise omul care
adese-oft > şt provine tratamentul greşit faţă palidă cu aspect bolnăvicios. Veghierea eşia mânios, nu intra aici să-’ţi lapezi buca
ce le dăm. Iată căuşele sterilităţii taurilor: aceasta devine şi mai stricâcioasă prin îm tele, mai bine mergi cu ele în tîrg.
1) întrebuinţarea prea timpurie şi j^el^teasăf prejurarea, că oamenii acest a dorm în ge
neral prea puţin, fiiind-câ ziua încă o folo — Dar de ce, frate ?
2) o nutrire prea îmbelşugată; 3) o nutrire
sesc, In mare parte, cu alte ocupaţiuni. Şi
rea cu nutreţ sărac în materii nutritoare; cei mai mulţi învăţaţi, scriitori, diplomaţi etc. — Eacă de ce ce: am adus magazi
4) lipsa de mişcare. Cu deosebire în privinţa obicînuesc a lucra numai noaptea, din care nerului vre-o 40 de saci de grâu, pe care
punctului din urmă se face mare greşeală, causâ se şi scoală numai târziu înainte de i-am măsurat acasă cât se poate de bine.
crezându-se că cu cât taurul este mai gras ameazi. Naturi puternice pot suporta aceasta Când sosesc aici şi încep a goli sacii, un
câtva timp; puţini sunt însă, care pot duce îngrijitor al magazinului îmi zice să măsu
şi mai odichnit, cu atât şi puterea lui de
un astfel de traiu în viaţa lor întreagă. Mai
reproducere este mai mare. Acolo unde nu răm fiecare sac; îi spun că să aibă încre
curând sau mai tâiziu se iveşte o oboseală
avem Ioc destul de larg, ca să lăsăm taurii şi slăbire generală, de care cu greu ne pu dere, şi să nu mai măsurăm, căci perdem
a face cât de multă mişcare după voia lor, tem reculege. prea mult timp cu aceasta. S’a învoit. Când
îi vom învăţa şi îi vom pune la jug. Acest Higiena prescrie, ca omul să doarmă am ajuns însă la cel din urmă, îmi. zice:
Ipcru ne va succede cu atât mai uşor, cu totdeauna câteva ore încă înainte de miezul »stai, ăsta îmi pare prea de tot mic, haid
nopţii, fi ndcă ele fortifică mai mult ca som să-’l cântărim». Mam învoit şi fam pus pe
cât vom deda taurii mai de timpuriu, până-ce
nul după miezul nopţii.
sunt încă tineri. cântar. Eram sigur că va trage încă mai mult
decât trebue. Când colo, care-mi fu mirarea,
când văzui că după măsura lor lipseau 10
Ceva despre cartofii de sămânţă. Pentru femei. kilgr. dela sac. Protestez contra măsurii, că
După experienţă îndelungată s’a con nu e bună şi pretind bănii pentru sacii plini.
statat, că acei cartofi dau recoltele cele mai El însă îmi spune că nu se poate, trebue să
Mazăre bătută.
mari, care sunt de mărime mijlocie, pe de tragă dela fie-care sac barem 5 klgr. şi
Mazărea uscată se pune mai întâiu în
plin sănătoşi, nevătămaţi, netâiaţi în bucăţi că dacă nu-’mi place, să-’mi iau bucatele
leşie ferbinte să stea câte-va ore, ca sâ se
şi sunt bine copţ'. Din fiecare och u dau trei îoapoi. Ce era să fac? I-îe-am lăsat aşa,
poată curâţi bine de cojile ei, se spală şi se
lăstari, dintre cari cel mai puternic încol punând jurământ, că mai mult eu nu voiu
pune să fearbă în apă sărată dimpreună cu
ţeşte mai întâiu, producând şi lăstarul cel mai aduce bucate acestui magaziner.
o mână de fasole, de-asemenea descojită ca
mai viguros. Dacă păstrăm cartofii peste Dacă aşa stă lucrul, apoi eu mă duc
mazărea, până-ce se topeşte bine. Apoi se ia
iarnă în pivniţe, ei încolţesc cătră primăvară cu bucatele mele în tîrg.
la bătae până ce se face ca o spumă. Se
şi când ii plantăm de regulă colţul princi
serveşte cu ceapă prăjită pusă pe de-asupra. — Dute, frate, du-te, şi eu mă voiu
pal se rupe. In locul lui lăsţăresc cei doi
* duce numai decât Ia poliţie şi o voiu în
colţi laterali, care sunt cu mult mai slabi ca
Budincă de brânză. ştiinţa, că măgăzinerul nostru arc măsuri
ce! principal. Aceasta este causa, că cartofii
Se pune tigaia la foc şi se bate în ea false, mincinoase.
încolţiţi deja dau mai multe cotoare, inse
trei oue cu s/i litri lapte dulce; după-ce s’a
slabe şi nici recolta nu va fi nici-odată aşa înferbânţat, se stoarce zama dela l/2 lămâie Căpitanul poliţiei a şi trimis îndată un
îmbelşugată ca cea dela bulbi neîncolţiţi, chiar în lapte ca să îngheţe; se bate 80 grame de funcţionar şi un poliţist la faţa locului, să
dacă timpul ar fi cât de favorabil. Dacă se unt topit până-ce începe a se aîbî, sa pune cerceteze caşul. Când au intrat în ma
rup şi rîndul acesta de colţi, m ai, dau şi al brânză de vacă în el şi amestecând mereu gazin şi au cerut măsurile, magazinerul la
se adaogă patru gălbenuşuri, unul după altuî, început s’a cam codit a le da, dar’ n’a avut
treilea rînd. Ei produc inse numai nişte lăs
răzătură dela 1/i lămâie şi spuma dela două încotro. Funcţionarul examinându-le, atât pe
tari piperniciţi şi plantele, dacă împrejurările albuşuri. Amestecând toate laolaltă se coace
sunt mai puţin favorabile, nu vor mai pro apoi intr’o tingire unsă şi presărată cu râ- ci le mari cât şi pe cele mici, a aflat, că
duce bulbi de loc. Pentru a împedeca încol- zeturi de jimblă. nu sunt legalisate şi adresându-se magazi
nerului a zis : »Nu-ţi aduci aminte, că acum
ţirea prea de timpuriu a cartofilor îi întindem
e anul ear ai fost pedepsit cu 100 fl. pentru
pe la sfîrşitul lui Februarie sau în Martie în
vre-o şură sau pod bine aerisat şi uscat ca P E N T R U M E S E R IA Ş I măsuri false? După ameazi lâ orele 3 să te
afli înaintea căpitanului». Apoi ordonă poli
să vestejească. Bine înţeles, că nu este per
mis ca să-i ajungă gerul. Prin încercări s’a Pentru cuţitari. Dacă voim a întări ţistului să adune toate măsurile şi cu căruţa
ce aştepta afară să le ducă la poliţie.
constatat, că cartofii de sămânţă veştezi, cari bine un cuţit în plasea, amestecăm o parte
mai posed colţul principal, dau o recoltă cu cărămidă pisată praf cu doufi părţi de colo- Sfîrşitul a fost că căpitanul poliţiei a
30°/o mai măre decât cartofii păstraţi în piv forium de-asemenea pisat mărunt. Acest pedepsit pe magaziner cu 8 zile arest şi cu
niţă şi încolţiţi deja. amestec îl punem în plasea şi încălzindu-o, 200 fl. pedeapsă în bani, pentru-că legea zice :
* când colofoniul începe a se topi, înţepenim .Cine ţine în prăvălia, îh magaziuul
cuţitul în ea cât se poate de bine.
Un mijloc foarte vechiu, însă bun pen sau alt local de vânzare ori-ce fel de mă
tru a face caii îndărătnici se tragă mai de suri neverificate după lege, se pedepseşte
Pentru măsari. Dacă cleiul, fie fert
parte la car, este: a ridica după olaltă picioa- cu 100 fl., în cas de repeţire cu 8 zile arest
sau nefert, se ţine în loc închis şi umed
ele dmainte ale calului şi a bate potcoavele cu o şi 200 fl. amendă, această pedeapsă se aplică
adeseori mucezeşte şi se strică. Ca să împe-
peatră sau altce va, ca şi când ar fi potco chiar şi ătunci, când măsurile neverificate nu
decăm această mucezire adăogăm cleiului
viţi şi apoi se mână mai departe. Se zice că se întrebuinţează*. (Art. de lege X L Ş. 136,
când îl ferbem la 1 klgr. cleiu 10 grm. Acid
efectul ar fi surprinzător. din anul 1879). *
salicilic topit în apă.
rugaţi a ne înapoia îndată Nrii trimişi, altcum îi considerăm ca abonaţi. W*