Page 3 - Bunul_Econom_1903_11
P. 3
Nr. 11 BUNUL ECONOM Pag. 3
ocupându-1 ofiţeri, cari nu sunt supuşi scrie, câ Grecia e în ajun de a încheia rul Nicolae a donat Serbiei zece mi
ungari. Schimbarea aceasta se va face o alianţă cu Turcia. Ziarul afirmă, că lioane de cartuşe la puştile sistem Ber-
în zilele proxime, când foile oficiale în alianţa aceasta va întră şi România. dan, pe cari Ţarul Alexandru III. le
vor publica 500 de asemenea permutări. O nouă întrevedere va avea loc între donase Serbiei în anul 1893-
regele Greciei şi regele României la De însemnat este, că tocmai acum,
Anglia. Înarmează. Trecerea tor Abbazia în Aprilie. s în toiul ştirilor de nelinişte în Balcani,
se face Serbiei acest dar.
pilelor ruseşti prin Dardanele şi vestea,
că Rusia a cumpărat două vase mari Din Maoedonia. Zilele trecute
de răsboiu, a determinat Anglia sâ se banda lui Sarafoff, compusă din 150
„Biblioteca „Banal Econom41.
înarmeze. Raporturile dintre Anglia şi de oameni, s’a ciocnit cu o trupă de
Rusia sunt nesigure şi ori-ce pregătire 200 soldaţi turci. Lupta a durat trei
Au eşit de sub tipar până acum
şi întărire în Asia va risipî şi îndepărta ceasuri şi a fost foarte crâncenă. Sa-
broşurele:
toătă grija şi neliniştea de astăzi. rafoff însuşi, în persoană, comanda pe
1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
Camera deputaţilor din Londra a insurgenţi. Turcii au fost puşi între ţele), prepararea finului şi păşunile.
votat cu 202 voturi contra 53, creditul dou£ focuri şi au perdut 40 de oameni. 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
3. S i menta plantelor agricole şi sim i-
de 9,647.000 funţi sterlingi cerut de Sarafoff şi cu tovarăşii lui, pe natul lor.
guvern pentru «înarmările militare opor lângă împuşcături, s’au folosit şi de 4. Îngrijirea plantelor agricole în cur
sul vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
tune*. Această sumă corăspunde la bombe, cari au exploadat în rindurile
5. Creşterea, nutrirea şi îngrijirea ani
232,630.514 cor. soldaţilor turci. Bulgari au căzut 17. malelor domestice (Zootechnia generală).
Sarafoff se laudă că va reuşi să în 6. Cunoaşterea pământurilor agricole
(Agrologia).
Reforme administrative In spăimânte pe Turci.
7. Agricultura generală (Lucrareapămân
Rnsia. Ţarul Nicolae II. a dat săptă Pe de altă parte Poarta comunică, tului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte instru
mâna trecută, în ziua aniversării morţii că o luptă a avut loc într’o localitate mente de mărunţit pămintul).
8. Ingrăşămmtele (gunoirea pământuri
tatălui seu Alexandru III., un manifest, din districtul Pestovp, între Turci şi o lor) şi lrigaţiunile (udarea păminturilor).
prin care pune poporului în vedere câ bandă comandată de Sarafoff. Acesta 9—10. Prăsirea păşirilor de casă (ga-
liţe, hoare). Găinile, curcile, găinuşele (bibi-
teva reforme menite să uşureze şi îm a fugit, lăsânduşi calul şi mantaua. licele), gâştele, raţele, porumbii (porumbeii).
bunătăţească soartea lui. Aproape de Bitolia, Turcii au ata 11. Cultura cerealelor. {Grâul, sicar a, or
zul, ovisul, meiul, hrişcă, cucuruzul {porumbul).
întreaga presă rusească salută cu cat o ceată de bandiţi. Aceştia s’au
12. Cartoful, napul {sfecla), inul, cânepa,
bucurie acest manifest, numindu-1 gagiu refugiat în satul Velicova, unde sătenii rapiţa, fasolea, lintea mazirea, şi cultura lor.
al unui viitor mai bun şi zicănd că au luat armele să dee în Turci. A fost Preţul unei bro-uri este 30 fileri (pen
dela manifestul Ţarului Alexandru II. un măcel îngrozitor. Tot satul a fost tru România 50 bani).
despre ştergerea iobăgie», manifestul de ars şi pustiit. Au fost împuşcaţi 35 de Se pot comanda la administraţia »Bunul
Econom«, la librăria W. Krafft în Sibiiu,
Joi e cel mai important act de stat. Bulgari.
la administraţia »Tribuna Poporului« în Arad
şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
Alianţă Intre România, Turoia Darul Tarului Sârbiei. O te- Re vânzători lor se dă rabat potrivit.
*
şi Greoia. Un ziar fruntaş din Atena legramă din Belgrad raportează, că Ţa-
Doina răsună atât de dulce si ca din de- singură are voia să mă împodobească, răs riţi şi cu dânşii gluga lui, părul lui, sprîn-
s
p&rtare mare. Ear’ ele Întindeau spre dânsul pundea el turburat, «numai logodnica mea». cenele Iui. Iar din viscol răsunau iarăşi vo
braţele lor, albe ca crinul. cile cele mai dulci în sunete armonioase,
— «Vreau eu să-ţi fiu logodnică!«
fluere de cioban şi printre dânsele buciume
«Flăcău frumoşi Fii al meu! Fii al zise o a treia: «Uită-te aci să vezi zestrea şi doine; şi de mâni nevăzute să rădică de
meu I «Vino cu mine!« Aşa să auzia din mea!» şi turtind negurele ea făcea din ele odată dinaintea ochilor Iui un palat de omăt,
toate părţile. Ionel însă clătea numai din oi, şi tot multe şi mai multe, în cât tot atât de splendid, încât Ionel trebui să-’şi
cap. «Nu ne urîl« strigă una. «Noi vrem muntele, toţi munţii şi cerul erau acoperiţi închidă ochii, ca să nu orbească. (Va urma).
săţ-i facem ori-ce plăcere, ca săţ-i uiţi valea de oi. Ele erau albe şi strălucitoare, cu te-
pentru vecie». La aceste cuvinte, ea îm linci de aur şi de argint la gât, şi sub pi
părţi negura cu mâna, şi iată, că se arătă o cioarele lor creşteau voioase toate plantele I? £ I H & V £«U
poiană plină de flori, precum nu s’a mai câmpului. Faţa bietului flăcău părăsit se lu (Vezi ilustraţiunea).
văzut vre-odată, şi în poiană o stână de mină, dar’ după o clipă el întiri dela sine
frunze de rose, cu un isvor care curgea peste arătarea cea atrăgătoare zicând: «Nu am Toată natura se deşteaptă din amor
ţeala ernei. Pământul se intrece cu verdeaţă
muşchiul cel moale. Vino 1 acolo vom lo decât o singură turmă, turma mea, şi nu-mi
şi flori, cari împodobasc câmpiile, răspândind
cui!» îi zicea una din femeile cele frumoase trebue alta». Atunci negurele începură a un miros plăcut ; arborii se acoper cu frunze
cu o voce ca de argint. «Nu, vino la mine! se îndesi mai tare şi a se întuneca mai mult, nouă şi par a da adăpost păsărelelor, cari
zicea alta şi tlâdia dinaintea ochilor lui din şi Ionel fu încunjurat cu iuţeală de nori ne prin cântecele lor vesele anunţă anotimpul
neguri o casă, care, luminată de soare, se gri, din cari fulgera şi tuna tot mai aproape plăcut şi reînvierea intregei naturi. Ele te
chiamă afară la câmp, în codru să-’ţi înve
părea a fi un curcubeu. In lăuntrul ei, toate şi tot mai înfricoşat. Şi din tunet el auzia
selească sufletul şi să-’ţi stârnească admira-
erau moi, ca de lâna cea mai subţire. Din aceste cuvinte: «O tu, fiu de om îndrăsneţ: ţiune pentru natură, să-’ţi nutrească speran
pod şi de pe păreţi, ca şi de pe acopere- de te încumeţi a ne urî, eşti perdut!» Trăs ţele păntru viitor. Veselia ce te încunjură
mânt picurau picăturile de curcubeu, cari de netul pica, de se părea, că tot muntele ar te îndeamnă la muncă ear’ tainica linişte
abia atingeau pământul, şi se prefăceau în fi fost detunat şi furtuna se coborî în vale. din pădurea Înflorită te răpeşte în alte lumi,
în lumea amintirilor, de care ne despărţim
erburi şi flori. «Aci vom locui», îi zicea Pe Ionel însă pică omătul in fulgi uşori,
atât de greu.
fata cea frumoasă, «te voi împodobi, cum dintâiu subţirel de tot, pe urmă tot mai des, Fii slăvită, dulce primăvară 1
sunt şi eu împodobită!« — «Numai una până ce toţi munţii jur-lmprejur fură acope