Page 4 - Bunul_Econom_1903_11
P. 4
Pag- 4. BUNUL ECONOM Nr. 11
— Aşa e, continuă măiestrul. Nici eu
Medicul casei. nu aş fi ajuns să plătesc pedeapsa de 100 P e n t r u E c on o m i
fi., sau să stau 10 zile în închisoare, dacă
cunoa.şteam legea.
D u reri de pântece. — Cine te-a condamnat şi pentru-ce ? Sămiaţa de trifoiu.
Durerile de pântece pot proveni din Pretorul, fiind-că n’am cerut îngădu (Răspuns la întrebarea Abon. Nr. 154 din Bateşti),
răceală sau din mâncările ce le luăm. Cu inţă pentru ţinerea petrecerii publice. El mi-a Producerea săminţei de trifoiu este
deosebire sufer oamenii de aceste dureri în explicat că: toarte rentabilă. Vom alege în acest scop
anotimpurile calde, mâncând poame şi mai »Cine arangiază petreceri publice, con in ţrifoişttle noastre locurile unde plantele
ales de cele necoapte. De multe-ori produc certe, exposiţii, alergări de cai sau altceva nu stau prea, des, însă sunt viguroase. De
asămănâtor acestora, care conform ordinu
dureri depântece mâficări şi beuturi acre, regulă se opreşte trifoiul pentru sămânţă abea
şi dintre beuturi mai ales berea prea tinără lui ministerial fiu sunt permise fără conce din coasa a doua, fiind-că aceste nu se culcă
şi cea acră deja. De regulă durerilor urmează siune dela autorităţi, acela se pedepseşte cu aşa uşor. In regiuni mai răcoroase şi unde
diareă, care uşurează întrucât-va pe bolnav, o amendă în bani până la 100 fl. [Art. de este multă cuscutâ (mătase, torţei) se va opri
însă îi şi slăbeşte puterile picioarelor şi are lege 40, § 76 din anul 1879]. prima coasă pentru sămânţă. Trebue să ştim
mare sete. adecă, că sămânţa cuscutei se va coace tot
Tratamentul se mărgineşte în aceea, că PENTRU MESERIAŞI pe aceea-i vreme când se coc şi săminţele
bolnavii vor mânca numai mâncări uşoare 9 . trifoiului dela a doua coasă. Recolta o fa
cum este zupă de carne, ciocolată în lapte, cem când săminţele sunt deplin coapte şi
Pictură pe sticlă cu vopsea de ulei.
carne tocată etc. La dureri mai mari se ea anume când ele devin vîrtoase şi au dobân-
Pentru a putea picta cu vopsele de ulei pe
vre-o teă (ceai) aromatică şi caldă. Bol d t o coloare roşie-brună şi lucie. De o scu
sticlă, topim într’un vas de fer răşină albă,
navul se va pune în pat şi va aplica în turare a săminţei să nu ne fie teamă căci
o lăsăm să se roşească puţin şi îi adaugăm
regiunea stomacului cataplasme calde. In ca atât uleiu de terebentină până-ce rămâne mai de grabă se rup şi se perd căpăţinele
şuri de tot grave, va fi de lipsă a consulta de flori întregi. Secerăm sau cosim plantele,
medicu'. fluidă. Aceasta mixtură o amestecăm cu co care le uscăm pe piramide (prepelrgi), sau
loarea respectivă, care a fost mai întâiu fre rupem numai căpăţinele de pe cotoare Cu
cată cu uleiu de in fert.
L ip na de poftă de m âncare (apetit). ajutorul unui peptene Cu dinţi rari de fer.
Scoaterea săminţei din teci merge foarte
Lipsa de apetit este o apariţiune foarte Cum scoatem petele de pe mobile
greu. Se treerâ sau îmblăteşte mai uşor pe
frecuentă în timpul nostru. In firma mâncării date CU lac. Facem un amestec din părţi
nepotrivite şi consumarea de alimente (mân egale de ulei de in, spirt şi ulei de terpen- g ăr uscat. Pe timp umed nu putem face
nimica. Mai putem să uscăm căpăţinele cu
cări) stricăcioase, multă lume sufere de lipsă tin. Mu ăm o petecă cu acest amestec şi
tecile de sămânţă în cuptoare, după ce am
de apetit. In cele mai multe caşuri lipsa de frecăm petele până-ce dispar. In urmă le
scos pânea din ele. Unde avem a treera mai
apetit zace într’o stare bolnăvicioasă a sto mai frecăm şi cu hârtie sugătoare obicinuită.
macului, mai ales când este in legătură cu multă sămânţă de trifoi, ne putem folosi de
maşini de treerat, mânate cu mâna, care tot
friguri. Mânia, supărarea, bucuria încă pot Mijloc de a fmpedeca ruginirea şu
produce lipsă de apetit. Cel mai bun mijloc ruburilor. La maşini, care lucrează în căl odată şi o curăţă. Astfel avem cea a lui
contra acesteia sunt aşanumitele picături dură mare sau în umezală totdeauna şuru Ekert (Berlin), care costă 210 florini; să
amare care se pot cumpăra înapotecă. burile ruginesc, astfel că nu mai pot fi scoase treeră 10—15 hctl. câpâţini de flori de tri
foiu pe oră şi are o greutate de 325 kgr.
afară, cu toate-că au fost unse cu uleiu. Un
Una mai mare este cea a lui Iulius Carow
mijloc simplu de a împedeca aceasta este a
(Praga), care costă 600 fiorini; ea treeră
M ături din păţaniile altora. muia şurubul înainte de întrebuinţare în un 15—30 kgt. sămânţă pe oră. In timpul filai
amestec de ulei cu grafit foarte mărunt. Şu
ruburile astfel preparate le vom putea scoate nou se adaptează la maşinele de treerat mâ
NScazul unui măiestru de joc. nate cu aburi (batuze) în doba lor câte o
cu uşurinţă chiar si după ani de zile.
râză toare, care treeră foarte bine trifoiul,
Cum ţi-a succes petrecerea cu dans de
lucerna şi alte săminţe mărunte. După lăr
Duminecă seara, d-le măestru? întreabă un
gimea dobei, aceste răzâitoare costă 100— 120
învăţător pe măestrul de dans. Acesta clă P e n t r u fe m e i. fiorini.
tinând capul, zise: *
— Nici nu mă mai întreba, d-le învă Cum trebue sădiţi pomii?
ţător ! Supă de linte-
Timpul pentru plantat pomii a sosit
— Cum aşa? Eu am auzit că sala a Trei părţi de linte şi o parte slănină
fost îndesuită de lume, încât nu mai încăpeau. proaspătă se ferbe în zamă de carne, dim şi cum acuma nu nvem lucrări la câmp, tre-
bua să ’l folosim pentru lucrările pregătitoare
— Asta-i adevărat şi detrăgând spesele preună cu 2 cepe tăiate bucăţi şi 2 morcovi şi pentru sădit însuşi.
mi-au rămas şi vre-o 50 fl. venit curat. Dar, şi puţine cuişoare. După-ce a fert bine se Un pom se sădeşte la locul defini
ce folos, căci lângă aceia sunt silit să mai trec prin sită şi se subţiează cu zamă de tiv [statornic] când are cel puţin un an şi
pun 50, dacă nu voesc a merge la temniţă. carne după trebuinţă. Se lasă să fiearbă bine cel mult cinci ani dela altoire.
şi se scoate grăsimea şi spuma de deasupra.
Nu pricep ce zici, zise învăţătorul. Pomii se scot din pepinieră (scoale de
Se serveşte cu jimblă prăjită tăiată bucăţele.
— Apoi vezi d-ta, ar fi bine ca şi * pomi) cu grije, ca să nu se vateme rădăci
D-Voastră învăţătorii să învăţaţi copiii a cu nile; tăieturile făcute cu casmaua (hârleţul)
Friptură de şoriciu.
noaşte legile, mai ales despre cele-ce se pe sau cu târnăcopul (sSpoiu) la scoatere se
Să ia bucată de carne de purcel nu
trec mai des în vieaţă. Dar nu-i învăţaţi şi netezesc cu cuţitul, astfel că rădăcinile ră
prea grasă şi se pune în apă ferbinte. După-
totuşi pretindeţi dela noi ca să Ie ştim. De mase !a pom să nu mai aibă nici o sgărie,
ce s'a muiat şoriciul se crestează şoriciul In
unde să le învăţăm? bani ca să le cumpă- decât tăietura făcută . cu cuţitul; această
lung şi în lat şi se pune la fript pânâ-ce se
■ răm nu avem, fiind prea scumpe. Şi-apoi tăietură se face de desubt, aşa că după-ce
nici nu le pricepem fiecine, căci sunt unii va rumeni şoriciul dând mereu unsoarea peste se plantează pomul, ea să se aşeze pe pământ.
cari abia silâbisează. ea. Se serveşte cu salată de varză roşie, cu Gropile să se facă cel puţin cu 15 zile
varză acră sau cu salată de cartofi.
Ear vorbeşti, ca să nu taci, îi zise în inaintea săditului; să aibă 1 metru lărgime
văţătorul. şi 0‘80 adîncime, ear pământul scos să se
