Page 3 - Bunul_Econom_1903_12
P. 3
Nr. 12 _____________________ ___________B U NU L ECONOM____________ Pag. 3
din Budapesta să serbeze ziua morţii aplicarea reformelor; a propus procla
lui Lud. Kossuth, au arangeat demon- marea stării de asediu pe toată întin 5 % Ştiri diverse.
straţiuni sgomotoase pe stradele Buda derea districtului şi funcţionarea unui Y A s &
Bancă românească în Petroşeni. Aflăm
pestei. Ei au pretins să se arboreze la tribunal marţial pentru judecarea su
cu plăcere, că inteliginţa română din Petro
universitate, teatre etc. stindarde de mară a rebelilor. şeni şi jur în 12 Martie întrunindu-se la o
consfătuire sub presidiul protopopului gr.-
doliu. După amiazi mii de studenţi s’au Din Brăila se telegrafează, că pe
cat. Ştefan Rădic, a luat hotărîre pentru în
dus în corpore la mormântul lui Kos acolo a umblat zilele acestea un agent fiinţarea unui institut de credit şi economii
suth. Poliţia a intrevenit să facă ordine. al comitetului macedonean, să recruteze în Petroşeni şi pentru facerea preparativclor
necesare a exmis o comisiune de 3 membri.
Studenţii s’au luat la bătae cu poliţia. voluntari bulgari. *
Mulţi poliţişti şi studenţi au fost răniţi •Dicţionar geografic al provinciilor ro-
greu. Studenţii au aruncat în poliţişti România şi Evreii In parla - mâne*- Societatea geografică română din
mentul german deputatul social demo
cu petri şi cărbuni. După cum scrie Bucureşti a hotărît să alcătuiască un «Dic
crat Bernstein a cerut ca Germania să ţionar geografic pentru provinciile române
„Drapelul41. Au suferit răni grele 15 vi
întrevină în favorul Evreilor din Ro din celelalte monarchii», unde numirile to
zitii, 21 studenţi şi numeroşi poliţişti.
mânia. El a fost adus la reson de de pice româneşti se pierd pe tot anul.
Căpitanul orăşenesc Boda în urma ră *
putatul Oertel, care a respins cu ener
nilor pricinuite a căzut jos leşinat în Baie (mină) de fer şi mangaa în co
gie această pretensiune neruşinată. mitatul Aradului. Contele Robert Zselănszky
odaia ministrului Szell, unde să dusese
având la poalele munţilor bihoreni o baie de
să facă raport despre ciocnirile studen
Albanezii şi reformele. Misi fer şi mangan, pentru transportarea acelora
ţilor cu poliţia. Liniştea abia la 11 ore
unea delegaţiei trimisă de Sultanul pen va construi cale ferată delâ Gurahonţ până
noaptea s’a restabilit. Au fost arestate la Moma.
tru a face pe Albanezi să nu se opună
41 persoane, în mare parte studenţi *
reformelor, sa zădărnicit. Seminţiile al Lumină electrică în Cluj. Pentru ilumi
universitari. Sâmbătă a fost în dietă
baneze au ţinut lângă Prizrend o adu narea Clujului cu lumină electrică, s’a publi
un mare scandal în urma întâmplărilor
nare, în care au luat posiţie contra re cat concurs. Au intrat deja dela mai multe
de Vineri.
formelor. Albanezii din Debar organi- firme planuri şi preliminare de spese. Cel
Senatul universitar din Budapesta mai bun plan se pare a fi al firmei Ganz
sează luptători contra bandelor bul
a suspendat până Joi cursurile la uni din Budapesta.
gare. Lângă Pijanici au fost ciocniri *
versitate. Dacă turburările tinerimii uni
sângeroase. 13 Bulgari şi 7 Albanezi Nonă baie (mină) de cărbuni în comi
versitare maghiare nu vor înceta pănâ tatul Hunedoarei. O societate de exploatare
au căzut. Un sat fii incendiat.
atunci, cursurile vor li suspendate pe a ocupat un teren de 1800 jugâre catastrale
întreg semestrul. Conjuraţie tn Rusia, In Rusia lângă Baia-de-Criş, pe marginea hotarului
comunelor Ţebea şi Mesteacăn. S’au făcut
s’a descoperit o cOnjuraţiune respân-
sondage (sfredelituri) în 3 locuri. In primul
Revoluţia In Macedonia. După dită peste întreaga ţară, îndeosebi în
s’a dat peste un strat de 0.80— 1.05, în al
o ultimă telegramă din Constantinopol, tre lucrătorii din ţinuturile industriale. doilea de 1.00—1.80, în al treilea de 3.20—6.30
situaţdunea în Macedonia e desperată. S’au făcut numâroase arestări. 'Din hâr metri grosime. Cărbunii conţin 9— 10% ce-
Cu deosebire alarmată e starea spiri tiile aflate la conjuraţi s’a constatat, nuşe. Capitalul necesar exploatării e de 1%
telor din vilaetul Monastir. Husseim- că centrul mişcării e în Galiţia. milioane cor., pe care îl va da un consorţiu
străin, înfiinţându-se apoi o societate pe acţii.
Hilmi-Paşa, inspector general pentru
mare şi un vuet tare, şi pe urmă un trăsnet care satură toate celelalte ape. Ei îl afun să facă cu dânsul. De odată îl apucă şi pe
cumplit. Stelele se repeziră spre cer într’un dară odată în apă, şi îndată el să făcu să Ionel dorul să călătorească cu ei în depăr
şir nesfîrşit şi maiestos. Palatul se cutremura nătos şi se uită cu mirare împrejurul lui. tarea cea necunoscută şi întunecată. El se
şi se surpă şi acoperi pe Ionel. Ear’ luna •Unde sunt eu ?« zise el în sfîrşit. repezi tocmai spre o plută, care era să por
se uită palidă şi tristă spre troianurile de In adevăr el nu putea să nu se mire, nească. Atunci eşi din apă o femee frumoasă,
omăt. căci peste dânsul se înălţa o boltă nemăsu care sâmăna cu Ileana, precum o soră să-
Piticii de munte însă, cari auziră trăs rată de stîncă lucitoare, care se perdea în măna cu altă soră. Ionel îşi întinse braţele
netul cel înfricoşat peste capetele lor, eşiră noaptea cea întunecoasă. La picioare se în spre ea. Se auzi strigătul »Ileano< şi se
încet din sinul muntelui spre a vedea, dacă tindea un lac, atât de mare, încât se părea văzu Ionel asvîrlindu-se în apă. Dar’ două
locuinţa lor nu e ameninţată de vre-un pe că umple tot lăuntrul pământului. Şi acest zeci de braţe puternice puseră mânile pe el,
ricol. Ei descoperiră nişte ruine colosale tot lac se perdea în întunerec, şi de jur-împre- şi altele tot atât de sdravene începură să-i
de petri scumpe, din cari fusese clădit pa jur în apropiere stau, alergau, se căţărau mii dea o bătae ţeapănă. El se apăra, fiind-că
latul. Plini de bucuriă, ei începură a culege de pitici, cu barbe lungi şi cu lumini în femeea cea frumoasă tot îi făcea semne:
aceste comori minunate şi a le căra în lă- brâu sau pe cap. Ei aduceau în şiruri nes- însă piticii îl ţinură în loc şi începură plini
untrul muntelui, unde le aduna în boite pu firşite petrile cele scumpe, le spălau în lac, de mânie să-’l sdrobească cu petrii.
ternice. Astfel deteră ei şi peste Ionel. Fiind ceea-ce măria strălucirea lor, şi le puneau în Atunci apăru dinaintea lui un pitic
că el nu se părea a ii fără viaţă şi era atît rînduială în camere şi în vrafuri. Mulţi ve- de munte încoronat, ordonă Ia toţi să stea
de frumos precum nu era nici unul dintr’înşii, niau pe plute cu petrii cu totul necunos locului şi zise:
li-se făcu milă de dânsul, şi îl aduseră şi pe cute. Alţii încărcau plute spre o lungă călă
el cu multă muncă şi osteneală în jos, în torie şi se depărtau cu ele de mal. • Te înşeli, Ionele 1 Mireasa ta nue aici.
•Ea este în vale şi te aşteaptă. Aceasta este
fund, unde-1 aşezară pe muşchiul cel mai In bolta cea măreaţă era o amestecă
•mireasa mea şi eu o aştept de un şir lung
moale, ce se putu afla. Ei scoaseră apă din tură de voci şi de lumini care ameţi pe
de ani«. (Va urma).
fântânile lor cele calde şi din cele reci, îl Ionel cu desăvîrşire. Dar’ se părea, că fie-care
spălară, ii făcură o baiă, şi-l aduseră pe ştia exact ce avea de făcut, afară de acei,
urmă la lacul cel măreţ de sub pământ, cari erau împrejurul lui Ionel şi cari nu ştiau ce
