Page 5 - Bunul_Econom_1903_12

Nr. 12 BUNUL E C O NO M Pag- 5

coaje sau în despicâtură. Se scurtează ra­ e nici o cale de scăpare, a început a insulta
Medicul casei. murile, cari se altoesc lăsând dedesubtul oficialii oraşului, mai ales pe executor, care
tâeturei o ramură mai mică, ca să poată cir­ la rîndul seu apoi a mai făcut şi pîră contra
cula (umbla) sucul (mâzga), ear’ ramurile, lui, pentru vătămare şi nesupunere faţă de
R iea . cari nu se altoesc se tae pe rînd in timp lege, pentru care faptă l-au pedepsit cu 50
de 2 sau 3 ani. , fi., şi pe lângă aceasta i-a ajuns şi ce biet
Riea este o boală de pele datorită
unui paiangen numit S a r c o p t e s s c a b i a ci, Săpatul şi gunoitul pomilor. Pomii ro­ a mai avut, la tobă, unde se ştie, că ori-ce
atât de mic, încât abea se zăreşte cu ochii ditori trebue săpaţi cel puţin odată pe an: obiect se vinde cu preţ de jumătate. Cu deo­
liberi. Examinat cu microscopul (sticlă mări­ toamna sau primăvara, fiind-că fac poame sebire atragem luarea aminte a oamenilor în
toare) ni-se înfăţoşează ca un corp oval (ro­ mai multe şi mai bune. înainte de a săpa general să se ferească de a insulta autori­
tund ca oul), ca o broască ţestoasă, alb, lăp­ pomii se curăţă iarba sau alte burueni cari tăţile ori persoanele cari le represintă, căci
tos, unsuros cu opt picioare şi cu o gură au crescut în timpul anului, cu sapa, şi art. de lege 40, §. 46 din 1879 pedepseşte
lungăreaţă ascuţită. Bărbatul este cu mult după aceea să sapă pământul cu casmaua aspru pe astfel de oameni.
mai mic decât femeea. Aceste mici animale (hîrleţul, arşeul) de jur-imprejurul pomului,
se ţin pe şi în pele în părţile corpului unde cam de un metru. La săpat trebue băgat P E N T R U M E S E R IA Ş I
ea este mai subţire : între degete, pe pept, de samă să nu se vateme rădăcinile, cari
pântece, etc.; ele sapă cu gura în pele galerii sunt mai la suprafaţa pământului. Dacă pă­ Călirea oţelului se face de regulă în-
(găuri lungi), producând mâncărime teribilă. mântul este mai lutos, se poate săpa mai călzindu-’l bine la foc, până devine roşu şi în
Beşicuţele pline cu o zamă dela rîe sunt lo­ adânc; ear' dacă este mai nisipos mai in urmă se moaie în apă. Cu toate acestea câli-
curile în care femeile îşi depun ouăle lor. faţă, ca să nu ajungă arşiţa soarelui pană la rea trebue a se face după felul instrumentului
Animalele trec uşor dela o persoană la alta rădăcini şi astfel se facă mai mult rău decât în diferite moduri. Apa într’adevăr dă sculelor
prin atingere şi îmbrăcăminte. Se poate bine. Pământul săpat este bine a se ames­ cea mai mare tărie dar’ oţălul devine şi fra-
umplea cineva şi prin atingerea (contactul) teca cu gunoiu putrăd ca să crească şi să jil, adecă se sparge uşor. Dacă voim avea o
unui mort (cadavru) rîios, fiind-că acest ani­ rodească mai bine. Gunoitul se poate face tărie mijlocie pentru scule, întrebuinţăm ule­
mal trăeşte încă trei săptămâni după moartea din doi în doi ani. După-ce s’a săpat se po­ iuri în loc de apă sau un amestec d e : untură
trupului omenesc. — Se poate vindeca cineva triveşte cu grebla, astfel încât se formeze ca de peşte 2 părţi, său şi ceară câte o parte.
de rîe dacă se unge mai întâiu corpul cu fundul unei căldări, ca apa de ploae să se Această composiţie o folosim cu deosebire
săpun moale de potasă; apoi se ia o bae poată strînge cât mai mult la rădăcină, ca la ferăstrae, arcuri de trăsură, dălţi rotunde etc.
caldă de o oră trecându-se mereu cusâpun; pomul in timp de secetă să nu sufere în Toate instrumentele ce trebue se fie
la eşirea din bae, după-ce se şterge bine creşterea lui din lipsă de umezală.
tari şi se nu se rupă uşor, precum sunt scu­
pelea, se freacă 20 minute cu pomadă sul­
lele de ciasornicari, sfredele, dălţi de găurit
furoasă (de pucioasă), care o căpătăm la etc. se călesc cu apă, în care la un litru de
apotecă. Această pomadă se lasă pe corp, Pentru femei. apă se pun 30 grame gumă arabică. Această
până la a doua bae, care se tace cu 4 sau
proporţie trebue bine observată, fiind-că
5 ore mai târziu. Hainele bolnavului trebuesc
Mijloc de a păstra aroma cafelei bune. dacă se pune multă gumă, ca se formeze un
schimbate, altcum rîea reapare earăşi. fel de cleiu, oţelul se face atât de moale, că
In timpul când cafeaua se prăjeşte, pre-
se poate lucra cu pila.
sărăm peste ea zăhar pisat şi o scuturăm
P e n t r u E c o n o m i ca să se amestece bine. Zăharul lipindu-se
de boabele de cafea, îi formează un fel de DE-ALE BĂNCILOR
Ceva despre îngrijirea pomilor roditori învăliş, care reţine aroma în fie-care boabă.
în cursul primăverei. * > T u rn u R o ş u * casă de economii
Miel la frigare. societate pe acţii în B o i ţ â [comitat Sibiiu]
Curăţirea ramurilor. Toate ramurile
uscate, precum şi ramurile, cari sunt prea Punem mielul curăţit şi sărat la frigare este numele unei noue bănci româneşti, ce
dese şi cari se încrucişează înlăuntrul co­ la un toc domol şi pe urmă la un foc mai este pe cale a se înfiinţa. In acest scop s’au
roanei, trebue să se tae cu ferestrăul cât se bun, îl ungem mereu cu unt proaspăt sau şi trimis prospecte pentru subscrierea acţiu­
poate de aproape de ramura principală şi unt-de-Iemn 'amestecat cu rom. Se serveşte nilor. Capitalul social este botărît a fi de
în mod pieziş, ear’ tăetura, după-ce s’a ne­ garnisală cu mazăre sau cartofi prăjiţi şi 20.000 cor., care se va putea ridica până la
tezit cu cuţitul, se unge cu baligă de bou, salată verde. 40.000. Acţiunile vor fi â 100 cor. sunătoare
pe nume. Termenul pentru subscrierea ac­
cu pământ lutos sau păcură. Lăstarii, cari
ţiunilor este fixat până la 30 Iunie 1903 tu
cresc din tulpină sau din rădăcină, trebue InYeţături din păţăniile altora.
tăiaţi. O coroană prea deasă nu poate se O coală de subscriere se află şi la Re­
dacţia foii noastre.
producă roade multe, şi gustoase. Dintre
toţi pomii roditori numai la nuc se vor face In atenţiunea meseriaşilor.
curăţiturile în mod deosebit, după-cum am Banca de asigurare «Transilvania*. In
Este ştiut, că fiecare meseriaş e silit să
arătat în nr. 9 din a. c. la pag. 5. timpul din urmă a avut banca generală de
fie membru al Corporaţiunii industriale şi să
Întinerirea pomilor bitrâni se face plătească regulat tacsele legale. Sunt însă asigurare mutuală «Transilvania* să sufere
prin tâerea ramurilor bătrâne cam de o ju­ mulţi între ei, cari nu le plătesc la timpul de repeţite-pri atacuri vehemente în foile nes-
mătate metru dela tulpina mamă, pentru a său, şi astfel ele se îngrămădesc până când pecialiste din ţeară. Ansă la aceste atacuri a
da lăstari din nou sau se tae ramurile bă­ la o vreme, chiar dacă ar voi să le mai plă­ oferit împrejurarea, că banca «Transilvania*
trâne şi să lasă cele mai tinere, ca mustul sau tească, nu Ie poate, căci nu-i dă mâna să a început în timpul ultim a desvolta o ac­
mâzga se poată circula fără ca se fie împe- dee odată atâţia bani. Astfel apoi ajung la tivitate mai energică şi în comitatele afară
decată. Această tăere se face atunci, când neplăceri, de oare-ce corporaţiunea, în cele de fundul regiu, unde prin oferirea de pre­
pomul nu mai produce roade de loc sau din urmă, după mai multe provocări, se vede mii mai avantagioase de o parte, ear’ de
foarte puţine. Prunul şi caisul trebue reînti- silită a trimite pe capul astorfel de oameni, altă parte prin bunul renume, de care se
nerit totdeauna din 10— 10 ani. execuţia. bucură, renume câştigat prin o activitate
cinstită de peste 30 ani, a făcut celorlalte
Realtoirea. Dacă pomii sunt sterpi de Caşuri de acestea s’au întâmplat multe,
institute de asigurare concurenţă simţitoare.
soiul lor, se altoesc pentru a doua oară în şi toate s’au siîrşit în paguba meseriaşului,
luna Aprilie sau Maiu. Altoirea se face în căci acesta, în mânia sa şi văzând că nu mai